Inima poate începe să sufere din cauza unei inflamații cronice cu mult înainte ca boala cardiovasculară să dea vreun semn. Este concluzia unui studiu coordonat de Imperial College London, publicat în European Journal of Preventive Cardiology, care a analizat datele a 488.079 de participanți din baza britanică UK Biobank. Cercetătorii au pus laolaltă analize de sânge care măsoară inflamația, imagini obținute prin rezonanță magnetică cardiacă, informații genetice și evoluția sănătății participanților de-a lungul timpului. Pentru a urmări inflamația de durată au folosit GlycA, un marker din sânge care reflectă mai multe procese inflamatorii simultan, iar pentru peste 70.000 de oameni au avut și imagini detaliate ale inimii.
Rezultatele arată că, la cei cu inflamație mai mare, inima avea camere mai mici, pereți mai groși și se umplea mai greu cu sânge între bătăi. La fiecare contracție pompa mai puțin sânge, iar organismul compensa printr-un puls mai rapid. Participanții cu cele mai ridicate valori ale markerului au avut un risc cu 43% mai mare de evenimente cardiovasculare grave decât cei cu cele mai mici valori, între acestea numărându-se infarctul, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, stopul cardiac și decesul din cauze cardiace. Echipa a identificat și câteva proteine care par să facă legătura dintre inflamație și modificările inimii, implicate în mecanismele interleukinei 1, ale interleukinei 6 și ale factorului de necroză tumorală. Unele dintre aceste căi sunt deja ținte ale unor tratamente aflate în teste clinice, cum ar fi medicamentele care blochează interleukina 6 la persoanele cu risc cardiovascular crescut.
Dintre cei 177 de factori de mediu și de compoziție corporală analizați, cele mai strânse legături cu inflamația le-au avut fumatul, grăsimea corporală în exces, problemele de sănătate mintală și condițiile sociale și economice dificile. Genele joacă însă și ele un rol, pentru că influențează cât de puternic reacționează organismul la acești factori. Astfel, doi oameni care fumează la fel sau au aceeași greutate pot avea niveluri diferite de inflamație și, prin urmare, riscuri diferite pentru inimă. Autorii avertizează că studiul arată o asociere, nu o relație directă de cauzalitate, și că majoritatea participanților sunt de origine europeană, deci concluziile s-ar putea să nu fie la fel de valabile pentru alte populații. Ei speră ca, pe viitor, combinarea markerilor de inflamație cu testele genetice să ajute medicii să găsească mai devreme persoanele cu risc mare și să le recomande prevenție la timp.
Până atunci, factorii care pot fi controlați rămân cei cunoscuți: renunțarea la fumat, o greutate sănătoasă, mișcare regulată, somn suficient și o alimentație bogată în legume, fructe, cereale integrale și pește, toate asociate cu un nivel mai scăzut al inflamației. Medicii de familie pot recomanda analize simple, precum proteina C reactivă, alături de verificarea tensiunii, a glicemiei și a colesterolului, mai ales la persoanele trecute de 40 de ani sau cu boli de inimă în familie.
Leave a Reply