Peste șapte milioane de hectare de teren agricol din România funcționează fără niciun sistem de irigații, expuse complet capriciilor vremii. În județul Arad, situația este alarmantă: din cele 23.000 de hectare de teren agricol, doar 400 — mai puțin de 2% — beneficiază de irigații. Consecința directă? Recolte compromise, pierderi uriașe și o schimbare radicală a peisajului agricol din regiune.
De la câmp la pădure — o decizie dureroasă, dar necesară
Fermierul Milan Kelo descrie cu amărăciune realitatea unui teren bătut de secetă: „Un grâu aproape complet distrus… Avem o grămadă de plante care nu au nici măcar un bob în spic.” Recolta la grâu în zona sa se situează între una și două tone pe hectar — o fracțiune din potențialul real. „Dacă era irigat, cu siguranță ajungea la 8,5-9 tone pe hectar”, spune fermierul. Față de această realitate imposibilă, mulți agricultori au ales să abandoneze culturile clasice. „Pe acest teren, în urmă cu trei ani, cultivam cereale — porumb. Dar, având în vedere presiunea climatică și lipsa irigațiilor, am hotărât să împădurim”, povestește același fermier. Paradoxul este evident: terenuri fertile din vestul României se acoperă cu arbori, în loc să producă hrană.
Investițiile lipsesc, iar statul lasă fermierii singuri
Prefectul județului Arad, Mihai Pașca, confirmă că singurele investiții realizate au venit din inițiativa fermierilor înșiși, accesând fonduri europene — nu din programe naționale de infrastructură de irigații. „Cine nu va avea sisteme irigabile nu va mai putea face agricultură pe anumite zone din județ”, avertizează Morariu Dan, consilier la Direcția Agricolă Arad. Un avertisment cu valoare de sentință pentru mii de hectare și sute de fermieri care nu au resursele să investească singuri în infrastructură costisitoare.
La câteva zeci de kilometri, o altă lume: fermierii unguri cumpără apă din România pentru a iriga
Ironia situației devine dureroasă când privești dincolo de graniță. Fermierii din zona Csongrád-Csanád din Ungaria au investit în sisteme moderne de irigații — pe care le alimentează cu apă cumpărată din România. Rezultatul? O diferență colosală de productivitate: în 2026, producția la grâu neirigat a fost de 3-4 tone pe hectar, în timp ce pe terenurile irigate s-au obținut aproximativ 7,7 tone pe hectar — aproape dublu. „Acordăm atenție sporită stațiilor de pompare și canalelor de distribuție, pentru că sunt elementele primare ale unei funcționări în siguranță”, explică Péter Kozák, directorul Direcției Apelor din Regiunea Tisei Inferioare. Un sistem funcțional, bine întreținut și finanțat — exact ceea ce lipsește de cealaltă parte a graniței.
Sursa : https://www.digi24.ro/stiri/economie/agricultura/agricultura-la-mila-vremii-cu-ce-au-inlocuit-fermierii-din-vestul-tarii-culturile-de-cereale-in-lipsa-sistemelor-de-irigatii-3858399
Leave a Reply