O echipă de cercetători americani de la Universitatea Harvard a reușit o performanță fără precedent în istoria neuroștiinței: menținerea în viață a unor organoide cerebrale umane timp de aproximativ șapte ani — un record absolut, față de maximul anterior de puțin sub doi ani. Aceste minuscule agregate de celule cerebrale, de dimensiunea unui bob de piper, au continuat să se maturizeze și să se modifice de-a lungul anilor, comportându-se surprinzător de similar celulelor din creierul uman real. Studiul a fost publicat în prestigioasa revistă Nature și a stârnit entuziasm în comunitatea științifică internațională.
Ce sunt organoidele cerebrale și de ce contează
Organoidele cerebrale sunt structuri tridimensionale cultivate în laborator din celule stem, folosite de cercetători pentru a studia dezvoltarea creierului uman și pentru a testa noi medicamente — reducând astfel nevoia de experimente pe animale. În mod obișnuit, aceste structuri supraviețuiesc doar câteva luni, oferind informații limitate la primele etape ale dezvoltării cerebrale. Faptul că o echipă a reușit să le mențină funcționale timp de șapte ani deschide o fereastră complet nouă de observație asupra unui proces care, în condiții naturale, durează aproape două decenii — perioada de maturizare completă a creierului uman.
Creierul care „a simțit” trecerea timpului
Cel mai fascinant aspect al descoperirii este că organoidele par să fi „înregistrat” trecerea timpului la nivel celular. Folosind trei tipuri diferite de ceasuri genetice recent dezvoltate — instrumente care permit estimarea vârstei biologice a celulelor — cercetătorii au confirmat că structurile s-au modificat în mod consecvent și previzibil de-a lungul anilor, similar celulelor cerebrale normale. „Creierul poate continua să se dezvolte în afara contextului unei persoane pentru această perioadă de timp fără precedent”, a explicat Paola Arlotta, autoarea principală a studiului. Precizarea că organoidele „păstrează o amintire a etapelor deja parcurse” nu trebuie însă interpretată literal — nu este vorba de amintiri conștiente, ci de o „memorie” gravată la nivel molecular și celular, reflectând stadiile de dezvoltare deja traversate.
Experimentul „nebunesc” care a deformat timpul
Pentru a înțelege mai bine mecanismele identificate, cercetătorii au realizat ceea ce Arlotta a numit un „experiment nebunesc”: au combinat celule cu vârsta de un an cu celule de doar două săptămâni, creând o structură hibridă. Rezultatul a uimit echipa — celulele tinere s-au comportat normal, dar cele mai vechi au sărit peste o întreagă etapă de dezvoltare și au început să producă neuroni mult mai rapid decât ar fi făcut-o în condiții obișnuite, comprimând un proces care durează în mod normal aproximativ patru luni. Practic, prezența celulelor mai bătrâne a accelerat dramatic maturizarea celor tinere — o descoperire cu implicații terapeutice potențiale uriașe pentru studiul bolilor neurologice.
Implicații pentru înțelegerea bolilor creierului
Descoperirea ar putea transforma modul în care cercetătorii studiază afecțiuni neurologice și psihiatrice cu debut tardiv, precum autismul, schizofrenia sau bolile neurodegenerative. Posibilitatea de a observa cum se maturizează celulele cerebrale pe perioade îndelungate — și de a accelera artificial anumite etape — ar putea scurta semnificativ timpii necesari pentru înțelegerea acestor boli și pentru testarea unor noi abordări terapeutice.
Organoidele analizate în cadrul acestui studiu record nu vor mai putea dobori un nou record: cercetătorii le-au distrus recent pentru a le analiza în detaliu. Dar întrebarea pe care au lăsat-o în urmă rămâne deschisă — ar putea astfel de structuri, menținute indefinit în laborator, să supraviețuiască mai mult decât oamenii înșiși? „Nimeni nu știe cu adevărat”, a răspuns Arlotta. Deocamdată, știința a deschis ușa. Ce se află dincolo de ea rămâne de descoperit.
Sursa : https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/descoperire-surprinzatoare-celule-cerebrale-umane-cultivate-in-laborator-au-simtit-trecerea-timpului-explicatia-cercetatorilor-3913005
Leave a Reply