Anul 2007, cel al integrării României în UE, a reprezentat momentul în care

cetățenii din țara noastră au început să plece pe bandă rulantă în vest,

la muncă pe șantier, în agricultură, ori în babysitting.

De asemenea, au existat români care au plecat și la studii în străinătate sau pentru a munci în sănătate ori IT.

În 2022, din ce în ce mai mulți români s-au săturat să facă „munca de jos” în fară, în schimbul unor sume derizorii, comparate cu veniturile cetățenilor din țările respective.

După ce în timpul crizei COVID Guvernul României le-a trimis larg ușile românilor, pentru a-i trimite înapoi în Germania la cules sparanghel, populația din țara noastră plecată în afară începe să aibă pretenții salariale mult mai mari.

Un fermier italian, Giuseppe Pomato, din provincia Asti, Piemont, care are 60 de hectare pe care cultivă fructe, legume și alune, se plânge că recolta i-a fost compromisă din cauza lipsei forței de muncă și secetă.

„Am făcut multe cereri pentru lucrători, dar oamenii nu sosesc. Chiar astăzi am primit un refuz din România, am oferit mâncare, cazare și 7 euro pe oră, dar se pare că nu a fost de ajuns. Am avut de obicei câte zece oameni la lucru, dar în acest an vom fi nevoiți să ne descurcăm de unii singuri”, s-a plâns fermierul pentru presa locală, citat de site-ul RoItalianul.

O sumă maximă de 7 euro pe oră, la negru, înseamnă puțin peste 1.100 de euro lunar, cu mult sub salariul mediu din Italia, de aproape 1.800 de euro – fiscalizat.

Integral pe ereteta.ro