Glicemia — concentrația de glucoză din sânge — nu este doar o simplă cifră pe o foaie de analize. Este un indicator care reflectă modul în care organismul transformă alimentele în energie și își păstrează echilibrul metabolic zi de zi. Glucoza provine în principal din carbohidrați — pâine, paste, cartofi, fructe, dulciuri și produse ultraprocesate — iar insulina, hormonul secretat de pancreas, este cea care o transportă din sânge în celule. Atunci când acest mecanism se dereglează, adesea lent și fără simptome vizibile la început, dezechilibrul metabolic se poate instala discret și poate evolua, în timp, către prediabet și diabet zaharat de tip 2. Dr. Simona Carniciu, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, explică ce semnale trimite organismul și la ce valori ar trebui să fim atenți.
Primele semnale pe care mulți le ignoră
În fazele incipiente ale fluctuațiilor glicemice, pancreasul încearcă să compenseze producând cantități tot mai mari de insulină, iar analizele pot părea încă normale. Totuși, organismul funcționează deja sub presiune, iar primele semne discrete ale dezechilibrului încep să apară: oboseală după masă, somnolență, senzație persistentă de foame, poftă accentuată de dulce, dificultăți de concentrare și oscilații ale nivelului de energie pe parcursul zilei. În timp, poate apărea și acumularea de grăsime abdominală — unul dintre cele mai frecvente indicii ale tulburărilor metabolice, adesea subestimat.
Alimentele care perturbă glicemia fără să pară periculoase
Nu toate alimentele afectează glicemia în același mod. Cele cu indice glicemic ridicat provoacă creșteri rapide ale zahărului din sânge, urmate de scăderi bruște — un mecanism care influențează energia, foamea și echilibrul hormonal. Surprinzător, pericolul nu vine doar din zahăr sau deserturi evidente. Pâinea albă, covrigii, cerealele rafinate, sucurile de fructe, smoothie-urile, iaurturile aromatizate și numeroase produse etichetate drept „fit” sau „light” pot provoca aceleași vârfuri glicemice. Contează și contextul alimentației în ansamblu: combinarea carbohidraților cu fibre și proteine, calitatea somnului, nivelul de stres și activitatea fizică pot face o diferență semnificativă în modul în care organismul procesează glucoza.
Valorile la care medicii trag un semnal de alarmă
Conform ghidurilor actuale ale American Diabetes Association (ADA 2026), glicemia a jeun — măsurată pe nemâncate — este considerată normală sub 100 mg/dL. Valorile cuprinse între 100 și 125 mg/dL semnalează prediabetul, iar cele care depășesc 126 mg/dL, confirmate în mod repetat, pot indica prezența diabetului zaharat. O imagine și mai completă asupra echilibrului metabolic oferă hemoglobina glicată (HbA1c), care reflectă media glicemiilor din ultimele două-trei luni: între 5,7% și 6,4% sugerează prediabet, iar peste 6,5% este asociat diagnosticului de diabet.
Cum evoluează dezechilibrul metabolic spre diabet
Menținerea unor valori ridicate ale glicemiei pe termen lung forțează pancreasul să producă tot mai multă insulină, favorizând apariția rezistenței la insulină — o stare în care celulele răspund din ce în ce mai slab la acțiunea acestui hormon. Treptat, pancreasul nu mai poate susține acest efort continuu, glicemia rămâne constant ridicată, iar organismul intră în faza de prediabet — pragul de tranziție între echilibrul metabolic și diabetul de tip 2. În lipsa unor modificări ale stilului de viață și ale alimentației, procesul poate avansa spre instalarea bolii, cu consecințe asupra vaselor de sânge, terminațiilor nervoase și riscului cardiovascular.
Sursa : https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/semnele-aparent-banale-care-pot-indica-un-nivel-crescut-al-glicemiei-specialistii-explica-ce-valori-sunt-asociate-cu-prediabetul-3774707
Leave a Reply