Descoperiri remarcabile dintr-o peșteră de calcar de pe coasta mediteraneană a Turciei rescriu ceea ce știam despre relația dintre neanderthalieni și Homo sapiens. Fosilele, uneltele de piatră și cochiliile găsite în peștera Üçağızlı II sugerează că cele două specii aveau strategii de vânătoare și tradiții simbolice surprinzător de similare, chiar dacă nu au coexistat simultan la acel sit. Studiul, publicat în revista PNAS, ridică o întrebare fascinantă: au făcut oare schimb de informații culturale?
Ce a dezvăluit peștera
Cercetătorii au stabilit că neanderthalienii au locuit în peșteră cu aproximativ 77.000-59.000 de ani în urmă, iar Homo sapiens au venit acolo ulterior, cu aproximativ 59.000-47.000 de ani în urmă. Deși perioadele de ocupare nu s-au suprapus, straturile din ambele epoci prezintă strategii de vânătoare-culegere și tehnologie litică remarcabil de uniforme. Ambele specii se aprovizionau cu silex din aceleași surse locale și vânau aceleași animale: capre sălbatice, cerbi de Mesopotamia, căprioare și mistreți. Strat după strat, au mai fost găsite și 29 de cochilii ale unui mic melc marin — Columbella rustica — aduse în peșteră nu pentru hrană, ci aparent ca ornamente. Unele erau perforate, ca și cum ar fi fost înșirate, iar o cochilie datând din perioada neanderthaliană prezenta urme de încălzire deliberată care îi modificase culoarea.
Concluzia cercetătorilor: un nivel profund de interacțiune culturală
„Descoperirile noastre indică un nivel profund de interacțiune culturală”, a declarat coautorul studiului, paleoantropologul Naoki Morimoto de la Universitatea din Kyoto. „Cele două grupuri nu se limitau la a se adapta la același mediu: probabil că împărtășeau preferințe simbolice.” Această concluzie este cu atât mai surprinzătoare cu cât cele două specii nu par să fi coexistat fizic la același sit — similitudinile culturale s-ar putea datora unor contacte și schimburi de informații dintr-o regiune mai largă.
Cum se încadrează în tabloul general al cercetărilor
Peștera Üçağızlı II nu este singura care sugerează acest model. Descoperiri similare din Peștera Tinshemet din Israel indică un comportament comun între neanderthalieni și Homo sapiens cu mult mai devreme, cu aproximativ 130.000-80.000 de ani în urmă. Ambele situri contrastează cu Peștera Mandrin din Franța, unde cele două specii s-au succedat fără a lăsa urme ale unei culturi continue. Coexistența culturală din Orientul Mijlociu pare să fi fost un fenomen distinct față de ceea ce se petrecea în Europa.
Misterul care persistă: de ce au dispărut neanderthalienii?
Continuitatea culturală observată în peștera turcă nu face decât să adâncească enigma dispariției neanderthalienilor, în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. Arheologul April Nowell, de la Universitatea din Victoria, Canada, subliniază că două specii nu pot ocupa la nesfârșit aceeași nișă ecologică. Unele cercetări sugerează că neanderthalienii erau gânditori mai puțin flexibili, cu o capacitate lingvistică mai limitată și un nivel mai scăzut de conștiință de sine — avantaje care ar fi putut inclina balanța în favoarea lui Homo sapiens. Totuși, dacă datele arheologice arată o suprapunere atât de mare a comportamentelor, diferențele reale dintre cele două specii ar putea fi cele pe care fosilele nu le-au dezvăluit încă. „O regiune fascinantă a devenit și mai fascinantă”, conchide Nowell.
Sursa : https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/3850807-3850807
Leave a Reply