Efectele consumului de alcool asupra sănătății sunt studiate de decenii, dar rezultatele cercetărilor nu au fost niciodată pe deplin concordante. Ideea populară că un pahar de vin roșu pe zi face bine inimii a fost prezentă mult timp în discursul public, susținută de unele studii observaționale. O nouă analiză amplă, realizată de cercetători de la Harvard T.H. Chan School of Public Health și Center for Addiction and Mental Health, publicată în revista Addiction, încearcă să clarifice aceste contradicții — și concluziile sunt mai nuanțate decât s-ar putea crede.
De ce studiile anterioare pot fi înșelătoare
Cercetătorii atrag atenția că multe studii observaționale clasice pot fi influențate de factori externi. Persoanele care consumă moderat alcool tind să aibă, de exemplu, un statut socioeconomic mai ridicat și o alimentație mai echilibrată — caracteristici care pot explica o parte din „beneficiile” aparente observate. Totodată, studiile bazate pe randomizare mendeliană — care utilizează markeri genetici pentru a evalua mai riguros relațiile dintre consumul de alcool și boli — nu au confirmat, în multe cazuri, asocierile favorabile identificate anterior, în special pentru bolile cardiace și accidentul vascular cerebral ischemic.
62 de boli atribuite în totalitate consumului de alcool
Analiza a identificat 62 de boli incluse în Clasificarea Internațională a Bolilor a OMS care pot fi atribuite în totalitate consumului de alcool, în majoritate consumului excesiv. Printre acestea se numără cardiomiopatia alcoolică, ciroza hepatică și sindromul alcoolic fetal. Alcoolul crește și riscul unor boli infecțioase — tuberculoză, pneumonie, HIV — și al unor afecțiuni neinfecțioase: diabet de tip 2, AVC, pancreatită, demență și diverse forme de cancer. În plus, consumul de alcool este asociat cu un risc sporit de accidente rutiere, căzături și acte de violență.
Nu există un nivel sigur de consum în privința cancerului
Un mesaj clar al cercetătorilor este că, în ceea ce privește cancerul, nu există un nivel de consum lipsit de risc. Chiar și un pahar de vin o dată la două zile este asociat cu un risc mai mare de cancer de sân — una dintre cele mai studiate forme de cancer în relație cu alcoolul. Totodată, aceeași cantitate ar putea oferi un efect protector în cazul bolilor cardiace. Această dualitate face imposibilă definirea unui „consum sigur”: riscul crescut pentru o boală poate fi compensat de reducerea riscului pentru o altă afecțiune, în funcție de profilul individual al fiecărei persoane.
Ce se întâmplă după reducerea sau renunțarea la alcool
O concluzie importantă a analizei este că reducerea consumului sau renunțarea la alcool poate încetini evoluția unor afecțiuni și permite recuperarea parțială în anumite situații. Riscurile acute — precum accidentele rutiere — dispar odată cu încetarea consumului. Studii randomizate arată că reducerea consumului scade tensiunea arterială, iar o parte din reducerea volumului cerebral asociată alcoolului poate fi reversibilă după abstinență. Riscul de cancer poate și el să scadă după întreruperea consumului. În schimb, în cazul bolilor cronice precum ciroza hepatică, anumite leziuni pot deveni ireversibile — deși oprirea consumului poate încetini progresia bolii.
Sursa : https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/este-un-pahar-de-vin-rosu-pe-zi-benefic-pentru-inima-un-nou-studiu-incearca-sa-clarifice-riscurile-si-beneficiile-alcoolului-3858155
Leave a Reply