România se confruntă simultan cu două extreme climatice aparent contradictorii: secetă severă care a impus restricții de consum al apei în peste 80 de localități și episoade de instabilitate atmosferică cu averse torențiale și vijelii. Paradoxul este real — plouă, dar seceta nu se ameliorează. Iar explicația, deși pare contraintuitivă, este perfect logică din punct de vedere climatologic.
De ce ploile torențiale nu rezolvă seceta
Roxana Bojariu, climatolog, explică că problema nu este doar cantitatea de precipitații, ci și calitatea lor și locul în care cad. Ploile convective de vară — cele cu furtuni, averse bruște și descărcări electrice — varsă cantități mari de apă într-un interval extrem de scurt, uneori câteva zeci de litri pe metru pătrat în mai puțin de o oră. Solul, deja afectat de secetă prelungită și extrem de compact, nu reușește să absoarbă această cantitate bruscă de apă — o mare parte se scurge la suprafață, alimentând viiturile și eroziunea, fără a reface rezervele de apă din adâncime. „Ploile de vară sunt foarte neuniform distribuite și nu neapărat acolo unde seceta este mai mare”, a subliniat climatologul.
Directorul ANM, Elena Mateescu, întărește această concluzie: ceea ce ar ajuta cu adevărat ar fi ploile liniștite, prelungite, care să permită infiltrarea lentă a apei în sol — un tip de precipitații care nu se întrevede în perspectiva apropiată. Dimpotrivă, activitatea convectivă specifică verii produce exact opusul: cantități mari, concentrate în timp scurt, imposibil de absorbit eficient.
August — cea mai secetoasă lună de vară, agravată de schimbările climatice
Bojariu atrage atenția că august este, climatic vorbind, luna cu cele mai reduse precipitații dintre cele trei luni de vară. Peste acest tipar normal se suprapune acum un deficit acumulat încă din primăvară, mai ales în vestul țării, în zone din Moldova și nordul Dobrogei — tocmai acolo unde seceta este cea mai intensă. Valul de căldură în desfășurare agravează și mai mult situația: temperaturile extreme accelerează evaporarea apei din sol și evapotranspirația vegetației, golind și mai rapid rezervele deja precare.
Ambele fenomene extreme — valurile de caniculă și ploile torențiale violente — nu sunt străine climei românești, dar frecvența, intensitatea și durata lor au crescut dramatic. „Valurile de căldură au mai existat și în trecut, dar nu la frecvența și intensitatea care apar acum. Și intensificarea precipitațiilor este ceva ce iese din normalul perioadelor din trecut”, a explicat Bojariu, subliniind că ambele fenomene sunt alimentate de cantități mai mari de energie disponibile în atmosferă — o consecință directă și măsurabilă a încălzirii globale.
Concluzia specialiștilor este una care ar trebui să depășească sfera dezbaterii meteorologice și să intre în agenda politică: seceta și extremele climatice nu sunt fenomene pasagere, ci o nouă normalitate față de care România — cu infrastructura de irigații precară, cu pădurile defrișate masiv și cu un management al apei depășit — este extrem de vulnerabilă.
Sursa : https://www.digi24.ro/meteo/de-ce-nu-ajuta-ploile-de-vara-la-diminuarea-secetei-climatolog-sunt-distribuite-neuniform-si-nu-acolo-unde-este-nevoie-mai-mare-3897153
Leave a Reply