Timp de aproape un secol, fiecare nouă generație a obținut rezultate mai bune la testele de inteligență decât cea anterioară — un fenomen remarcabil cunoscut sub numele de „efectul Flynn”, descris pentru prima dată în 1984 de pedagogul James Flynn. Scorurile medii de IQ creșteau cu aproximativ trei puncte pe deceniu, indiferent de metodele de evaluare utilizate. Explicațiile au fost multiple: alimentație mai bună, acces timpuriu la educație, medii de viață mai stimulative, familii mai mici. Mulți cercetători se așteptau ca această tendință să continue. Nu a continuat.
Tendința s-a inversat — și datele sunt clare
În ultimele decenii, mai multe studii din state europene au semnalat o scădere a performanțelor cognitive, fenomen denumit „efectul Flynn invers”. Pentru a verifica dacă aceeași tendință există și în Statele Unite, sociologul Elizabeth Dworak de la Universitatea Northwestern a analizat rezultatele testelor cognitive a aproape 400.000 de adulți americani, colectate între 2006 și 2018. Concluzia a surprins-o chiar pe autoare, care a petrecut săptămâni întregi verificând calculele, convinsă că a greșit undeva. Nu greșise. Scorurile cognitive generale au scăzut constant pe întreaga perioadă analizată, la toate categoriile de vârstă, la toate nivelurile de educație și atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților. Cele mai accentuate declinuri au fost înregistrate în rândul tinerilor de 18–22 de ani și al persoanelor cu educație mai redusă.
Nu toate abilitățile cognitive evoluează în același sens
Un detaliu important nuanțează tabloul îngrijorător: nu toate tipurile de inteligență sunt în regres. Raționamentul abstract și logic a scăzut constant, în timp ce raționamentul verbal a înregistrat modificări minore, nesemnificative. Surprinzător, o categorie a evoluat în direcție pozitivă: abilitățile de rotație tridimensională și reprezentare spațială s-au îmbunătățit pe parcursul studiului — o evoluție pe care cercetătorii o pun parțial pe seama utilizării extinse a jocurilor video, care antrenează tocmai aceste capacități. Este un exemplu concret al modului în care creierul uman se adaptează la mediul în care trăiește — dezvoltând unele abilități în detrimentul altora.
Smartphone-ul, principalul suspect
Declinul cognitiv identificat în studiu a început cu mult înainte de pandemia de COVID-19 și înainte ca inteligența artificială să devină un instrument cotidian. Perioada coincide însă cu răspândirea accelerată a smartphone-urilor, la sfârșitul anilor 2000 — o observație care nu este deloc întâmplătoare. Jurnalistul James Marriott argumentează că trecerea de la lectura pe suport tipărit la consumul fragmentat de informații pe ecranele mobile are un impact profund asupra modului în care creierul procesează și structurează informația. O carte sau un articol lung obligă cititorul să urmărească un fir logic coerent, să rețină informații și să construiască raționamente. Un feed de TikTok sau YouTube nu cere nimic din toate acestea — stimulii se succed rapid, atenția se fragmentează, iar capacitatea de concentrare susținută se atrofiază treptat.
Suntem mai puțin inteligenți sau pur și simplu diferiți?
Cercetătorii sunt prudenți în interpretarea acestor date și avertizează împotriva concluziilor prea categorice. Studiul identifică tendințe la nivelul populației, nu cauzele lor — și nu urmărește aceleași persoane în timp, ci compară grupuri diferite de participanți. Concluzia cea mai echilibrată este că inteligența umană nu scade uniform, ci se reconfigurează în funcție de presiunile mediului social și tehnologic. Unele capacități se dezvoltă — cele legate de procesarea vizuală și spațială, de exemplu —, altele se erodează. Dacă această reconfigurare reprezintă un declin real sau pur și simplu o adaptare la o lume nouă, rămâne o întrebare la care cercetarea abia începe să caute răspunsuri. Cert este că modul în care ne petrecem timpul, ce citim, cum ne informăm și cât de mult ne exercităm capacitatea de gândire profundă contează mai mult decât am fi crezut.
Sursa : https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/descoperiri/oamenii-devin-intr-adevar-mai-putin-inteligenti-ce-este-efectul-flynn-invers-si-de-ce-ii-ingrijoreaza-pe-cercetatori-3894763
Leave a Reply