Colesterolul ridicat este numit uneori „ucigașul tăcut” — și nu fără motiv. Evoluează fără simptome vizibile, se depune treptat în pereții arterelor și poate duce la complicații cardiovasculare grave, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral, fără ca persoana să fi simțit vreun semnal de alarmă înainte. Dr. Claudia Manea-Mahu, medic primar gastroenterologie și medicină internă, explică ce trebuie să știm despre colesterol, ce valori ar trebui să ne îngrijoreze și cum putem reduce riscul cardiovascular.
Colesterol „bun” versus colesterol „rău” — ce diferență există
Colesterolul este o substanță grasă esențială pentru organism, implicată în formarea membranelor celulare, producerea unor hormoni și sinteza vitaminei D. Pentru a circula prin sânge, se atașează de proteine, formând particule numite lipoproteine. Cele mai urmărite sunt trei: LDL-colesterolul — numit „rău” deoarece transportă colesterolul spre celule și, în exces, se depune în pereții arterelor formând plăci de aterom care îngustează vasele de sânge; HDL-colesterolul — numit „bun” deoarece preia surplusul din țesuturi și îl transportă înapoi la ficat pentru eliminare; și trigliceridele — o altă categorie de grăsimi din sânge, asociate cu risc cardiovascular crescut atunci când apar alături de alte dezechilibre lipidice.
Ce valori ar trebui să ne îngrijoreze
Ca reper general, o valoare a colesterolului total de până la 200 mg/dL este considerată de referință pentru populația generală. Peste această limită, medicul analizează întregul profil lipidic — LDL, HDL, trigliceride, dar și alți markeri precum lipoproteina(a) și apolipoproteina B. O valoare ușor crescută nu înseamnă automat risc cardiovascular ridicat — contează vârsta, istoricul medical, greutatea corporală, fumatul și alți factori de risc asociați. În schimb, combinația dintre LDL crescut, HDL scăzut și trigliceride mari, mai ales la persoane supraponderale sau fumătoare, poate semnala un risc real care necesită intervenție.
De ce crește colesterolul — factori mai puțin știuți
Alimentația nesănătoasă este factorul cel mai des invocat, dar departe de a fi singurul. Sedentarismul, obezitatea, fumatul și consumul de alcool afectează direct profilul lipidic. Există și o componentă genetică importantă — hipercolesterolemia familială este o afecțiune ereditară în care LDL-ul poate fi extrem de ridicat indiferent de stilul de viață. Diabetul zaharat, hipotiroidismul și unele boli renale pot crește și ele colesterolul. Un factor subestimat este somnul de proastă calitate: odihna insuficientă sau fragmentată perturbă echilibrul hormonal și metabolismul lipidic. Chiar și stresul cronic poate influența valorile colesterolului, inclusiv la persoane tinere cu alimentație echilibrată.
Cum poate fi scăzut colesterolul
Primul pas este întotdeauna schimbarea stilului de viață. Reducerea consumului de carne grasă, alimente prăjite și ultraprocesate, alături de introducerea în dietă a fibrelor solubile — ovăz, leguminoase, mere, nuci, avocado, legume — poate ameliora semnificativ profilul lipidic. Activitatea fizică regulată, chiar și mersul pe jos zilnic, renunțarea la fumat și menținerea unei greutăți normale completează tabloul măsurilor preventive. Atunci când schimbările de stil de viață nu sunt suficiente, mai ales la pacienții cu risc cardiovascular deja stabilit sau cu afecțiuni asociate, medicul poate recomanda tratament medicamentos — decizie care aparține exclusiv specialistului, în funcție de evaluarea individuală a pacientului.
Monitorizarea periodică a colesterolului — cel puțin o dată pe an — rămâne cea mai eficientă formă de prevenție, mai ales că dezechilibrele lipidice nu produc niciun simptom până când nu au generat deja complicații grave.
Sursa : https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/riscul-colesterolului-crescut-medicii-explica-ce-valori-ar-trebui-sa-ne-ingrijoreze-si-care-este-diferenta-dintre-bun-si-rau-3915627
Leave a Reply