Hipertensiunea arterială poate evolua ani la rând fără simptome evidente, afectând treptat inima, vasele de sânge, rinichii și creierul. O valoare de 140/90 mmHg sau mai mare, confirmată prin măsurători repetate și realizate corect, este considerată un semnal important care necesită evaluare medicală. Pentru valorile cuprinse între 130 și 139/80-89 mmHg, conduita depinde de starea generală și de factorii de risc ai fiecărei persoane. În schimb, tensiuni de peste 180/110 mmHg, mai ales dacă sunt însoțite de dureri în piept, dificultăți de respirație, tulburări de vedere, amețeli, greață sau dureri de cap intense, pot reprezenta o urgență și impun solicitarea ajutorului medical. În astfel de situații, este recomandat apelul la 112 și evitarea automedicației.
Tensiunea arterială are două componente: valoarea sistolică, presiunea exercitată asupra arterelor atunci când inima pompează sângele, și valoarea diastolică, presiunea dintre două bătăi ale inimii. Pentru rezultate cât mai precise, măsurarea trebuie făcută după cel puțin cinci minute de repaus, fără cafea, energizante, țigări sau efort fizic în perioada imediat anterioară. Este indicat ca persoana să stea pe scaun, cu spatele sprijinit și picioarele neîncrucișate, iar brațul să fie poziționat corect. Două măsurători consecutive, la câteva minute distanță, pot oferi o imagine mai relevantă decât o singură valoare. Pentru monitorizarea acasă, este preferabil un tensiometru automat de braț, cu manșetă potrivită, ideal dintre modelele validate medical.
Controlul tensiunii nu depinde doar de medicamente. Reducerea consumului de sare, renunțarea la fumat, limitarea alcoolului, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți sănătoase și un program de somn de aproximativ 7-8 ore pot contribui semnificativ la prevenirea sau controlarea hipertensiunii. În alimentație pot fi incluse mai des sfecla roșie, usturoiul, fructele de pădure, uleiul de măsline, iaurtul și chefirul, alături de legume, fructe și alte alimente cât mai puțin procesate. Unele cercetări indică beneficii și în cazul ceaiului verde sau al celui de hibiscus, însă niciun aliment nu poate înlocui tratamentul prescris atunci când acesta este necesar.
Un rol important îl are și cantitatea de sare ascunsă în produsele consumate zilnic. Pâinea, mezelurile, brânzeturile, conservele și diversele produse procesate pot aduce o cantitate considerabilă de sodiu fără ca acest lucru să fie evident. De aceea, citirea etichetelor și alegerea produselor cu mai puțină sare pot face diferența pe termen lung. Stresul persistent, sedentarismul, obezitatea și somnul insuficient cresc, la rândul lor, riscul, iar sforăitul puternic asociat cu pauze de respirație poate indica apnee obstructivă în somn, o problemă care merită evaluată medical.
Hipertensiunea netratată poate crește riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și afectare renală. Poate deteriora și arterele periferice și, în cazuri severe, poate contribui la apariția unor complicații grave precum anevrismul sau disecția de aortă. Tocmai pentru că boala poate să nu dea semne clare, verificarea periodică a tensiunii este una dintre cele mai simple metode de depistare precoce. Cafeaua nu trebuie eliminată automat: cofeina poate produce o creștere temporară a tensiunii, astfel că persoanele hipertensive pot discuta cu medicul despre cantitatea potrivită pentru ele, în funcție de toleranță și de tratamentul urmat.
Sursa : https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/de-la-ce-valori-devine-periculoasa-tensiunea-arteriala-alimentele-recomandate-de-cardiolog-pentru-reducerea-riscului-de-hipertensiune-3925739
Leave a Reply