Un caz extraordinar din lumea neuroștiinței a atras atenția cercetătorilor internaționali: un adolescent de 16 ani, cunoscut în literatura de specialitate sub inițialele KCL, prezintă o capacitate de memorare autobiografică atât de rară încât performanțele sale depășesc statistic pe cele ale 99,9% din populația generală. Băiatul are ceea ce specialiștii numesc HSAM (Highly Superior Autobiographical Memory), o condiție extrem de rară, mai puțin de 100 de persoane din întreaga lume sunt considerate a o deține. Cercetarea a fost coordonată de specialistul în științe cognitive Krystian Barzykowski, după ce adolescentul l-a contactat din proprie inițiativă în februarie 2025.
Poate cel mai uimitor aspect al cazului este că primele amintiri ale lui KCL datează de la vârsta de aproximativ trei luni, din aprilie 2009. El declară că își amintește și evenimente din perioada 2010-2011, relatări confirmate de părinții săi. În jurul vârstei de trei ani, băiatul descrie apariția unui sentiment de continuitate autobiografică conștientă, de la care aproape toate amintirile devin extrem de detaliate și ușor accesibile. Potrivit propriilor declarații, reușește să-și amintească în detaliu evenimente din aproximativ jumătate dintre zilele trecute începând cu august 2022, o performanță de neconceput pentru un om obișnuit.
O particularitate fascinantă este că amintirile lui KCL apar adesea involuntar, declanșate de stimuli senzoriali aparent banali: un miros, un cântec sau chiar o anumită frază pot reactiva instantaneu amintiri detaliate din trecut. Cercetătorii i-au aplicat o serie de teste la distanță, confirmând diagnosticul de HSAM. Interesant este că, în rest, adolescentul are atenție, memorie de lucru și funcții executive în parametri normali, o caracteristică întâlnită și la alte persoane cu această condiție. Dezvoltarea sa a fost normală de la naștere, fără probleme psihiatrice sau educaționale.
Studiul aduce și o nuanțare importantă a modului în care este înțeles HSAM. Persoanele cu această condiție nu sunt „supereroi cognitivi” în sens general: performanțele lor la memorarea informațiilor cotidiene sau a șirurilor de numere sunt comparabile cu ale restului populației. Diferența esențială constă în modul în care sunt recuperate amintirile autobiografice, nu în capacitatea generală de memorare. Cercetătorii propun că HSAM s-ar putea caracteriza printr-o sensibilitate crescută la stimulii care declanșează amintiri și printr-un prag mai scăzut de acces la informațiile autobiografice. „Caracterul său unic ar putea consta nu doar în ceea ce este memorat, ci și în modul în care sunt accesate amintirile autobiografice”, concluzionează echipa lui Barzykowski, o perspectivă care deschide noi direcții de cercetare asupra mecanismelor memoriei umane.
Leave a Reply