Datele publicate de Institutul Național de Statistică relevă un paradox social îngrijorător: o familie română cheltuie în medie 300 de lei pe lună pe alcool și tutun, dar numai 23 de lei pe educație, adică de 13 ori mai mult pe vicii decât pe investiția în cunoaștere și dezvoltare personală. Cele 23 de lei pentru educație reprezintă aproximativ 0,5% din cheltuielile totale ale gospodăriei, cea mai mică pondere dintre toate categoriile urmărite de INS. În același timp, veniturile medii ale unei familii au ajuns la circa 9.400 de lei pe lună, în creștere cu 3,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce face ca discrepanța să nu poată fi explicată exclusiv prin sărăcie.
Psihologul Mihaela Avramescu oferă o explicație prin prisma mecanismelor de recompensă ale creierului uman. O țigară sau un pahar de alcool oferă o gratificare aproape imediată, ameliorează pentru câteva minute stresul, oboseala sau frustrarea acumulate. Educația, în schimb, presupune efort, timp și răbdare, cu rezultate vizibile abia pe termen lung. Creierul uman, programat evolutiv să prefere recompensele rapide celor îndepărtate, alege de multe ori calea mai ușoară, mai ales în condiții de presiune cotidiană. Sociologul Romulus Oprica adaugă o perspectivă structurală: în zonele defavorizate, în care economia stagnează și opțiunile de petrecere a timpului liber sunt reduse, consumul de alcool și tutun devine adesea singura formă accesibilă de distracție și socializare, un simptom al sărăciei, nu doar al alegerii individuale.
Reacțiile oamenilor obișnuiți reflectă exact această tensiune. Unii recunosc că depășesc cei 300 de lei pe vicii, dar tot ar aloca o sumă similară și pentru educație dacă ar putea. Alții subliniază că câștigurile mai mari, 3.000-4.000 de euro pe lună, se construiesc tocmai prin investiții consistente în educație, nu cu 23 de lei pe lună. Mulți, însă, spun simplu că abia reușesc să acopere cheltuielile zilnice de bază. Datele INS nu reflectă doar o problemă de priorități individuale, ci și un sistem în care educația continuă, cursurile de formare profesională și accesul la cultură nu sunt suficient stimulate, promovate sau accesibilizate financiar pentru marea majoritate a populației.
Leave a Reply