Aproximativ doi din zece români nu au bani pentru o masă consistentă, cu carne, pește sau un echivalent vegetarian, măcar o dată la două zile, potrivit datelor Eurostat. Indicatorul nu măsoară gusturile sau dieta aleasă, ci strict posibilitatea financiară: oamenii sunt întrebați dacă își permit o astfel de masă, nu dacă o doresc. El face parte din setul de criterii prin care Uniunea Europeană calculează privarea materială și socială severă, adică sărăcia care se vede direct în farfurie.
Evoluția din ultimii ani arată cât de fragil este echilibrul. În 2023, România avea cea mai proastă situație din Uniune, cu 23,3% din populație în această categorie, în creștere de la 22,1% cu un an înainte. În 2024 a venit o scădere neașteptat de mare, până la 16,3%, ceea ce a dus țara pe locul al treilea, după Bulgaria și Slovacia, la o medie europeană de 8,5%. Revenirea în zona de doi din zece arată că ameliorarea nu s-a consolidat. Printre românii aflați sub pragul de sărăcie, proporția era oricum mult mai mare, de aproape 28% în 2024, în timp ce în Cipru sau Portugalia problema atinge sub 3% din populație.
Explicațiile se găsesc la raft și în facturi. Alimentele s-au scumpit constant, majorarea TVA din vara lui 2025 s-a regăsit în prețuri, iar cheltuielile cu energia și întreținerea au lăsat mai puțini bani pentru mâncare. Familiile cu venituri mici se adaptează cumpărând cantități mai mici, înlocuind carnea cu cartofi, fasole sau ouă și alegând mezeluri ieftine în locul cărnii proaspete. La sate, gospodăria proprie mai acoperă o parte din nevoi, însă pensionarii singuri și familiile cu mulți copii din orașele mici au cele mai puține soluții.
Dincolo de procente, miza este sănătatea. Lipsa proteinelor de calitate îi afectează în primul rând pe copii și pe vârstnici, iar efectele se văd în timp. Programele de masă caldă în școli, cantinele sociale și tichetele pentru alimente rămân, deocamdată, principalele plase de siguranță pentru cei care nu își mai permit o farfurie completă.
Mi-ai trimis doar titlul, fără textul sursă, așa că procentul exact din noile date Eurostat și anul la care se referă nu apar în articol; am păstrat doar „doi din zece” din titlul tău. Dacă îmi trimiți textul, completez cifra. Datele de comparație sunt verificate: în 2024 media UE era de 8,5%, iar România avea 16,3%, în scădere de la 23,3% în 2023, după Bulgaria (18,7%) și Slovacia (17,1%), iar printre românii în risc de sărăcie ponderea era de 27,7%.
Leave a Reply