Laptele crud, adică cel care nu a trecut prin pasteurizare, poate conține bacterii și alți germeni chiar și atunci când vine de la animale care par perfect sănătoase. Medicul gastroenterolog Ovidiu Calapod, doctor în științe medicale, explică faptul că microbii ajung în lapte de la animal, din bălegar, de pe uger ori din locul în care se mulge, dar și ulterior, în timpul transportului sau al păstrării. Igiena strictă din fermă micșorează riscul, însă nu îl anulează. Tocmai de aceea a fost introdusă pasteurizarea ca măsură de sănătate publică: laptele este încălzit la o temperatură precisă, un timp bine stabilit, de pildă în jur de 72 de grade Celsius vreme de 15 secunde, suficient cât să distrugă germenii periculoși. Cât despre ideea că laptele nefiert ar fi mai hrănitor, medicul arată că nu există dovezi ale unor avantaje care să compenseze pericolul, iar autoritatea americană pentru alimente și medicamente nu a constatat diferențe nutriționale semnificative între cele două variante.
Lista bolilor care se pot lua pe această cale este lungă: infecții cu Campylobacter, Salmonella, tulpini agresive de E. coli, Listeria și Brucella, mai rar cu Cryptosporidium, Yersinia sau bacilul tuberculozei bovine. De cele mai multe ori apar diaree, crampe, greață, vărsături și febră, dar unele cazuri se complică. Anumite tulpini de E. coli pot duce la sindrom hemolitic-uremic și insuficiență renală, iar infecția cu Campylobacter este urmată, rar, de sindromul Guillain-Barré, o afecțiune a nervilor. Oricine se poate îmbolnăvi, însă formele grave îi amenință mai ales pe copiii mici, pe gravide, pe persoanele trecute de 65 de ani și pe cele cu imunitatea slăbită. În sarcină, listerioza poate provoca naștere prematură, pierderea sarcinii sau infecții severe la nou-născut, motiv pentru care aceste categorii ar trebui să evite atât laptele nepasteurizat, cât și brânzeturile făcute din el.
Simptomele nu apar neapărat în aceeași zi, fiindcă perioada de incubație diferă de la un microb la altul, așa că o îmbolnăvire apărută după câteva zile poate avea aceeași cauză. Medicul recomandă consult atunci când manifestările sunt puternice, se înrăutățesc sau nu trec, și mai ales la semne de deshidratare, stare generală alterată ori tulburări neurologice precum amețeală, confuzie, pierderea echilibrului sau slăbiciune musculară.
Pentru cei care cumpără lapte din piață, de la automate sau direct de la vecinii din sat, regula este simplă: nu se bea ca atare. Fierberea corectă, până când laptele dă în clocot, reduce considerabil riscul și este soluția recomandată de Organizația Mondială a Sănătății acolo unde nu există lapte pasteurizat. Nici după fierbere pericolul nu dispare cu totul, pentru că unele bacterii rezistă sub formă de spori, iar laptele se poate contamina din nou. De aceea se toarnă în vase curate, se răcește repede și se ține la frigider, de preferat nu mai mult de două, trei zile. Cea mai comodă variantă sigură rămâne, în opinia specialistului, laptele pasteurizat.
Leave a Reply