Mulți români au fost treziți în această noapte, la ora 2:50, de un cutremur cu magnitudinea 5,7, produs în zona seismică Vrancea, la 120 de kilometri adâncime. Seismul s-a simțit nu doar în România, ci și în Republica Moldova și Ucraina. Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a explicat că în zona epicentrală intensitatea a fost de 6 grade pe scara Mercalli, că în localitățile apropiate, precum Panciu, Tecuci sau Buzău, mișcarea a fost resimțită cu intensități între 5 și 6, iar în București și în Republica Moldova cu intensitatea 5. El a precizat diferența dintre cele două noțiuni: magnitudinea arată energia eliberată și este aceeași peste tot, în timp ce intensitatea măsoară efectele resimțite la suprafață, în fiecare loc.
Cutremurele din Vrancea se simt pe distanțe mari tocmai pentru că se produc la adâncimi mari, spre deosebire de seismele de suprafață, care au loc la 10–15 kilometri. Directorul institutului a dat exemplul cutremurelor din Gorj din 2023, care, deși au avut magnitudini asemănătoare, s-au produs la aproximativ 15 kilometri adâncime și s-au simțit pe o rază de circa 50 de kilometri, efectele lor scăzând rapid odată cu distanța. Un cutremur vrâncean mai puternic, a adăugat el, s-ar simți și în Serbia și în alte țări mai îndepărtate. Constantin Ionescu spune că activitatea seismică din această perioadă este una obișnuită și că, pe baza datelor de până acum, nu se poate spune că seismul ar anunța unul mai mare, deși nimeni nu poate ști sigur, pentru că zona Vrancea poate aduce oricând surprize. După marele cutremur din 1977 au urmat cele din 1986, 1990 și, mai recent, cel din 2004, de magnitudine 6, iar seismele între 5,4 și 6 apar, de regulă, cam o dată la doi ani, în luni diferite.
Potrivit specialistului, un astfel de cutremur nu produce efecte importante asupra clădirilor construite conform normelor, iar în această noapte nu au fost raportate pagube majore. Seismul a reaprins însă discuțiile despre pregătirea țării pentru un cutremur mare, în condițiile în care în București mii de clădiri vechi sunt încadrate în clasele de risc seismic, iar în Banat, deși cutremurele vrâncene se simt de obicei mai slab, regiunea are propriile surse seismice locale, precum cea de la Banloc. Specialiștii le recomandă oamenilor să nu fugă pe scări sau în lift în timpul cutremurului, ci să se adăpostească sub o masă solidă sau lângă un perete de rezistență, departe de geamuri, să își fixeze mobila grea și să aibă pregătit un rucsac de urgență cu apă, alimente, lanternă, baterii, medicamente și copii ale actelor, iar după seism să verifice instalațiile de gaz și electricitate înainte de a le folosi.













Leave a Reply