Deși iulie a adus precipitații în mai multe regiuni ale României, Dunărea continuă să înregistreze un debit alarmant de scăzut — estimat la doar o treime din media multianuală a lunii. Aparent paradoxal, explicația acestei situații nu se găsește pe teritoriul țării noastre, ci cu sute de kilometri mai în amonte, acolo unde fluviul își adună cea mai mare parte din volumul de apă înainte de a intra în România. Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteorologice, a oferit o explicație clară a acestui fenomen.
Problema vine din amonte, nu din România
Dunărea parcurge aproape 2.900 de kilometri înainte de a se vărsa în Marea Neagră, traversând zece țări și colectând apa din zeci de afluenți majori. Debitul pe care îl înregistrăm la Baziaș — primul punct de intrare în România — este rezultatul cumulat al precipitațiilor din întregul bazin hidrografic, nu doar al celor căzute pe teritoriul nostru. Or, tocmai în zonele din amonte — Germania, Austria, Ungaria, Serbia — există în această perioadă un deficit semnificativ de precipitații, care nu poate fi compensat de ploile locale din România. „Chiar dacă plouă local, în anumite zone ale bazinului, acest lucru nu rezolvă problema existentă de-a lungul întregului fluviu”, a subliniat Antonescu.
De ce ploaia nu ajunge direct în râu
Un alt mecanism important, adesea ignorat de publicul larg, ține de comportamentul apei în sol. Atunci când precipitațiile cad după perioade prelungite de secetă, apa nu se scurge imediat în cursurile de apă — ci pătrunde în sol și reface rezerva hidrică a acestuia, epuizată de căldură și de lipsa îndelungată a ploilor. Abia după ce solul este saturat, surplusul de apă începe să alimenteze pânzele freatice și, ulterior, cursurile de apă. Temperaturile extrem de ridicate accelerează evaporarea și evapotranspirația, reducând și mai mult cantitatea de apă care ajunge efectiv în albiile râurilor.
O vară europeană marcată de extremes climatice
Situația Dunării nu este un fenomen izolat, ci oglindește o realitate climatică mai amplă. Bogdan Antonescu avertizează că Europa traversează o vară cu valuri de căldură succesive, ale căror efecte se resimt simultan pe mai multe planuri — secetă hidrologică, risc crescut de incendii de vegetație și impact serios asupra sănătății populației. Cazul Spaniei și Franței este ilustrativ pentru această dinamică contradictorie: precipitațiile abundente din iarnă și primăvară au favorizat dezvoltarea luxuriantă a vegetației, dar valurile de căldură care au urmat au uscat rapid toată această biomasă, transformând-o în combustibil ideal pentru incendii de proporții istorice. „Deși precipitațiile au fost benefice, vegetația s-a uscat rapid din cauza valurilor succesive de căldură”, a explicat specialistul.
Concluzia experților este una îngrijorătoare pe termen mediu: atâta timp cât deficitul de precipitații din bazinul superior al Dunării nu va fi recuperat printr-o perioadă susținută de ploi, debitul fluviului va rămâne la cote critice, cu efecte în lanț asupra agriculturii, navigației, producției de energie și ecosistemelor riverane.
Sursa : https://www.digi24.ro/meteo/de-ce-are-dunarea-un-debit-atat-de-scazut-desi-in-romania-a-plouat-explicatiile-specialistului-bogdan-antonescu-3883423
Leave a Reply