Senzația de plin după o masă îmbelșugată, mâncată în grabă sau seara târziu, este ceva obișnuit și trece de regulă după o plimbare scurtă și o cană de ceai cald. Problema apare atunci când greutatea în stomac nu mai dispare și revine aproape zilnic, chiar și după porții mici. Digestia lentă se recunoaște prin senzația că mâncarea stă ore în șir în stomac, prin balonare, gaze și abdomen umflat sau dureros, greață după mesele mai grase, moleșeală și somnolență după ce ai mâncat, arsuri sau reflux acid, constipație ori scaun neregulat, și chiar respirație urât mirositoare, cauzată de fermentația prelungită a alimentelor.
Rareori există o singură cauză. Statul pe scaun ore întregi slăbește mișcările naturale ale intestinului, iar alimentele ultraprocesate, prăjelile, mezelurile grase și făinoasele rafinate cer mult timp pentru a fi descompuse, mai ales într-o dietă săracă în legume, fructe și cereale integrale. Lipsa apei face conținutul intestinal mai dens și mai greu de împins mai departe. Grăsimile sunt digerate greu și atunci când ficatul produce prea puțină bilă sau o eliberează cu întârziere ori când pancreasul nu secretă suficiente enzime. Stresul cronic contează și el, pentru că, în stare de alertă, organismul trimite sângele spre mușchi și creier și încetinește activitatea stomacului. După 40 de ani, scade în mod natural producția de acid gastric și de enzime, iar schimbările hormonale pot încetini tranzitul, motiv pentru care femeile se plâng mai des de această problemă. Digestia greoaie poate însoți și boli precum hipotiroidismul, diabetul, sindromul de colon iritabil sau refluxul, ori poate fi efectul secundar al unor medicamente, precum fierul, antiacidele sau unele analgezice.
Cele mai multe ajustări țin de obiceiurile zilnice. Mâncatul încet, cu mestecat temeinic și cel puțin 20 de minute alocate mesei, ușurează munca stomacului, iar patru sau cinci mese mai mici sunt preferabile celor două mese copioase. Apa băută constant de-a lungul zilei ajută tranzitul, însă cantitățile mari de apă rece în timpul mesei sunt mai bine evitate. O plimbare de 15–20 de minute după masă stimulează contracțiile stomacului și previne acumularea de gaze. Legumele, fructele și cerealele integrale se introduc treptat, odată cu mai multă apă, iar prăjelile și sosurile grele pot fi înlocuite cu preparate la cuptor, la grătar sau la abur. Cina ar trebui luată cu cel puțin două, trei ore înainte de culcare. Ceaiurile călduțe de mentă, mușețel, ghimbir, chimen sau fenicul relaxează stomacul și ajută la eliminarea gazelor. Suplimentele digestive pot fi o variantă după mesele bogate, dar alegerea lor se face cu sfatul medicului sau al farmacistului, mai ales în cazul celor care iau anticoagulante, al femeilor însărcinate sau care alăptează, al persoanelor cu alergii ori al celor care urmează să fie operate.
Un disconfort ocazional nu trebuie să sperie pe nimeni, însă dacă stomacul este greu aproape în fiecare zi, săptămâni sau luni la rând, este nevoie de un consult la gastroenterolog. Mersul la medic nu trebuie amânat atunci când apar dureri abdominale puternice sau care nu trec, vărsături repetate, slăbire rapidă fără motiv, îngălbenirea pielii sau a ochilor ori scaune negre, foarte deschise la culoare sau cu sânge. În rest, de cele mai multe ori, stomacul cere doar un ritm mai liniștit, porții mai mici, mai multă mișcare și mai multă atenție la ce ajunge în farfurie.
Sursa : https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/digestia-lenta-cauze-simptome-si-solutii-3993201
Leave a Reply