Pentru unii oameni, mâncarea nu este doar o nevoie, ci un gând care revine întruna, chiar și atunci când nu le este foame. Fenomenul are deja un nume, „food noise”, tradus prin „zgomot alimentar”, și poate influența felul în care mâncăm și cât de ușor reușim să ne controlăm greutatea. Medicul primar Nicoleta Lupașcu, specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, îl descrie ca pe un șir neîntrerupt de gânduri despre mâncare, care acaparează atenția, încurcă activitățile de zi cu zi și fac greu de concentrat pe altceva. Persoana se gândește permanent la următoarea masă, la ce ar vrea să mănânce sau la momentul în care va mânca din nou, iar gândurile pot reveni chiar la scurt timp după ce s-a ridicat de la masă, fără să existe o senzație reală de foame. Specialista face diferența între trei lucruri care par asemănătoare. Foamea este nevoia corpului de energie și nutrienți, pofta este dorința de a mânca un anumit aliment, stârnită adesea de mirosul, aspectul unei mâncări sau chiar de o discuție despre ea, iar „food noise” înseamnă gânduri insistente despre hrană, care pot apărea de mai multe ori pe zi și chiar noaptea.
Fenomenul este adesea însoțit de pofte puternice, mai ales de dulce, de dificultatea de a ține sub control foamea și de nevoia de a mânca din nou la scurt timp după masă. Toate acestea pot arăta că mecanismele care reglează apetitul nu funcționează cum trebuie, inclusiv felul în care creierul primește semnalele de sațietate transmise de hormonii secretați de intestin după masă. Problema apare frecvent la persoanele supraponderale sau cu obezitate, mai ales când există dezechilibre metabolice, precum rezistența la insulină, care crește riscul de prediabet. Deși nu este o boală în sine, „zgomotul alimentar” nu se naște odată cu noi, ci se poate forma sau amplifica în timp, din cauza obiceiurilor. Unul dintre ele este ciugulitul continuu între mese, fie că e vorba de biscuiți, fursecuri, semințe, nuci sau fructe, care ține atenția mereu îndreptată spre mâncare, uneori până noaptea târziu. Un altul sunt dietele drastice. Ele pot da rezultate la început, dar sunt greu de ținut, iar kilogramele revin odată cu vechile obiceiuri. Mai mult, privarea de hrană pe perioade lungi amplifică preocuparea pentru mâncare și împinge spre episoade în care omul mănâncă mult mai mult, ca să compenseze, iar alternanța dintre înfometare și exces devine greu de controlat.
Medicul explică faptul că nu numărul meselor este cel mai important, ci ce conțin ele. Pentru unii oameni, două mese pe zi pot fi suficiente, dacă aduc energia și nutrienții necesari și dau senzația de sațietate, însă numărul lor trebuie adaptat sănătății și nivelului de activitate al fiecăruia. Mesele principale care conțin proteine, fibre și grăsimi sănătoase țin de foame mai mult timp, în timp ce o masă săracă în nutrienți aduce rapid înapoi foamea și gândurile despre mâncare. În unele cazuri, medicul poate recomanda și tratament, inclusiv injecțiile cu medicamente din clasa agoniștilor receptorului GLP-1. Acestea acționează asupra zonelor din creier care reglează apetitul și încetinesc golirea stomacului, iar studiile și practica arată că reduc gândurile insistente despre mâncare și poftele de dulce, ceea ce ușurează schimbarea obiceiurilor. Ele se folosesc însă doar la recomandarea medicului, după consult și analize, cu doze ajustate în funcție de cum le tolerează fiecare pacient, iar specialiștii avertizează că nu trebuie cumpărate de pe internet sau folosite fără supraveghere. Rezultatele se mențin doar dacă tratamentul este însoțit de alimentație echilibrată, mișcare, somn suficient și gestionarea stresului. Evaluarea medicală poate include și căutarea unor carențe de vitamine și minerale, care pot influența modul în care organismul folosește glucoza. Atunci când gândurile despre mâncare vin la pachet cu vinovăție, cu mese pierdute de sub control sau cu încercări repetate de a compensa ce s-a mâncat, discuția cu un psiholog sau cu un medic este cel mai bun pas, pentru că relația cu mâncarea ține la fel de mult de sănătatea emoțională ca de cea fizică.













Leave a Reply