Somnul este unul dintre pilonii sănătății, dar și unul dintre cei mai neglijați. Stresul, orele petrecute în fața ecranelor și programul de lucru neregulat îi fac pe mulți să doarmă prea puțin sau agitat, iar efectele lipsei de odihnă asupra organismului sunt demonstrate de ani buni. Un studiu observațional publicat în 2026 în revista BMJ Open Diabetes Research & Care arată însă că nici excesul nu e o soluție: și somnul prea lung poate dăuna. Analizând datele a peste 23.000 de adulți, cercetătorii au ajuns la concluzia că durata optimă a somnului într-o zi lucrătoare este de 7 ore și 19 minute.
Studiul s-a concentrat pe un indicator numit eGDR, care arată cât de bine răspunde organismul la insulină. O sensibilitate bună la insulină protejează împotriva diabetului de tip 2 și a bolilor de inimă, iar scăderea ei crește riscul de tulburări metabolice. Rezultatele au arătat o curbă în formă de U întors. La cei care dormeau sub pragul de 7 ore și 19 minute, fiecare oră în plus îmbunătățea sensibilitatea la insulină. Dincolo de acest prag, efectul se inversa, iar cei care dormeau constant mai mult aveau valori metabolice mai proaste. Cercetătorii nu au stabilit exact de ce, dar există explicații plauzibile. Somnul prea scurt dă peste cap echilibrul hormonal, crește nivelul cortizolului, hormonul stresului, întreține inflamația și perturbă senzațiile de foame și de sațietate, favorizând kilogramele în plus și rezistența la insulină. În spatele somnului prea lung se pot ascunde probleme nedescoperite, precum depresia sau tulburările de somn, iar cei care dorm mult sunt, în general, și mai puțin activi peste zi.
Cel mai interesant rezultat privește weekendul. Aproape jumătate dintre participanți dormeau sâmbăta și duminica mai mult decât în restul săptămânii. Pentru cei care dormeau prea puțin în zilele de lucru, recuperarea unei ore sau două la sfârșit de săptămână a avut efecte bune asupra metabolismului. Când diferența era însă mare, avantajul dispărea și, în unele cazuri, apăreau chiar efecte negative. Autorii pun fenomenul pe seama așa-numitului „jet lag social”, dereglarea ceasului biologic provocată de diferențele mari între programul din timpul săptămânii și cel din weekend. Ei subliniază că studiul arată o legătură, nu o relație directă de cauză și efect, iar durata somnului a fost raportată chiar de participanți, deci nu măsurată exact.
Pentru un somn odihnitor, specialiștii recomandă renunțarea la telefon, tabletă și televizor cu cel puțin o oră înainte de culcare, pentru că lumina albastră a ecranelor încurcă producția de melatonină. Cafeaua ar trebui evitată după-amiaza, iar paharul de vin de seară, deși ajută la adormire, strică somnul din a doua parte a nopții. Dormitorul trebuie să fie întunecat, liniștit și răcoros, mișcarea de peste zi ajută, dar efortul intens chiar înainte de culcare nu. Cel mai important rămâne programul regulat, cu aceeași oră de culcare și de trezire, inclusiv în weekend. Sfatul vine la momentul potrivit: în noaptea de 24 spre 25 octombrie, România trece la ora de iarnă, iar ceasurile se dau înapoi cu o oră, o schimbare care, pentru câteva zile, poate da peste cap ritmul somnului, mai ales la copii și la vârstnici.
Leave a Reply