Chiar și atunci când afară este ger, locuința trebuie aerisită de mai multe ori pe zi, pentru că aerul închis, încărcat cu umezeală, favorizează apariția mucegaiului, iar acesta este asociat cu probleme respiratorii, alergii și astm. Secretul este ca ferestrele să fie deschise complet, pentru scurt timp, astfel încât aerul să se schimbe fără ca pereții să se răcească prea mult. Specialiștii germani în protecția mediului recomandă ca, iarna, geamurile să fie deschise larg de două-trei ori pe zi, câte aproximativ cinci minute, în funcție de temperatură și vânt. Nu există o oră anume valabilă pentru toată lumea, dar un program simplu poate cuprinde aerisirea dimineața, la trezire, în jurul prânzului și seara, înainte de culcare. Camerele în care stau mai mulți oameni, în care se usucă rufe sau în care sunt multe plante au nevoie de aerisiri mai dese.
Fiecare încăpere are însă momentul ei. Dormitorul se aerisește imediat după trezire, cinci până la zece minute, pentru că peste noapte respirația și transpirația umplu camera de vapori, iar apoi din nou seara, înainte de culcare. Dacă dormitorul este mai rece decât restul casei, ușa trebuie ținută închisă, pentru ca aerul cald și umed din celelalte camere să nu se condenseze pe pereții reci, mai ales în colțuri sau în spatele mobilei. În bucătărie, geamul se deschide în timpul gătitului și încă cinci-zece minute după aceea, cu ușa închisă, pentru că aburul și gazele arse de aragaz se adună repede, iar hota cu evacuare în exterior și capacele puse pe oale reduc mult umezeala. Baia se aerisește după fiecare duș, cu geamul larg deschis cinci-zece minute, iar dacă nu are fereastră, ventilatorul trebuie pornit înainte sau în timpul dușului și lăsat să funcționeze cel puțin 15 minute după. În casele încălzite cu sobe, aerisirea este și mai importantă, pentru a preveni acumularea monoxidului de carbon. Una dintre cele mai frecvente greșeli este lăsarea geamurilor rabatate ore întregi: căldura se pierde, aerul se schimbă greu, iar pereții din jurul ferestrelor se răcesc și fac condens. Mult mai eficientă este deschiderea simultană a unor geamuri aflate pe părți opuse ale casei, pentru ca un curent scurt să schimbe aerul în câteva minute.
Medicul pneumolog Răzvan Lungu recomandă ca umiditatea din casă să fie ținută între 30 și 50%, fără să depășească 60%, iar un termohigrometru, aparat ieftin care măsoară temperatura și umiditatea, ajută la urmărirea lor. Geamurile aburite des, picăturile de pe pervaz, mirosul de umezeală și petele din colțuri sunt semne că locuința trebuie aerisită mai des. Pentru un somn bun, medicul recomandă o temperatură de 18–20 de grade în dormitor, deși unii oameni se simt bine la 19 grade, iar alții preferă mai cald, însă noaptea temperatura din casă nu ar trebui să treacă de 24 de grade, iar dormitorul să fie mai răcoros decât celelalte camere. Pe lângă sănătate, aerisirea corectă înseamnă și o factură mai mică la încălzire, pentru că aerul uscat se încălzește mai repede decât cel umed.













Leave a Reply