DUBLA MĂSURĂ…

Leviticul 19:35 „Să nu faceţi nedreptate la judecată, nici în măsurile de lungime, nici în greutăţi, nici în măsurile de încăpere.”

Matei 7:2 „Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.”
________________________________

O învățătură din cultura iudaică, reluată și accentuată de Domnul și în Noul Testament este aceea a dreptei judecăți. Să nu ai două măsuri, este îndemnul biblic, pentru că atunci devii părtinitor, dezechilibrat…compromis.

Nu vreau să aduc vreo ofensă cuiva prin ceea ce scriu ci doar să atrag atenția asupra încălcării acestei drepte măsuri.
În luna martie, a plecat la Domnul, răpus de acest virus Covid 19, pastorul Viorel Candreanu. Un om al lui Dumnezeu cunoscut și iubit în toate mediile evanghelice.
Zilele trecute a trecut în veşnicie și ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și al Rădăuților.

Ceea ce izbește ochiul inevitabil este înmormântarea lor. Unuia nu-i este permisă prezența decât strict a familiei pe când celuilalt i se permite un adevărat pelerinaj cu sute de oameni (și onoruri militare… no comment)

Nu poate fi vorba de poziția duhovnicească avută deoarece ambii erau oameni cunoscuți și influenți. Nici de impactul lucrării deoarece viețile multor oameni au fost mântuite și îndreptate spre Dumnezeu prin mesajele și slujirea lor.

Este vorba doar de o dublă măsură a autorităților… (la fel ca și în cazul artiștilor: bisericii i se permite să aibă slujbe afară cu număr nelimitat de participanți – doar să respecte distanțarea fizică – timp în care lumea artistică, deși ar putea organiza evenimente tot în același mod, este – momentan – pusă la colț în baza aceleiași duble măsuri care probabil avantajează pe cineva prin aruncarea lor în șomaj tehnic).

Dacă la înmormântarea pastorului Candreanu virusul era ucigaş, acum acesta a devenit mai blând (!!!) mai îngăduitor cu oamenii…(pentru cei care văd ceea ce trebuie văzut, situații de genul acesta pot fi relevante în înțelegerea vremurilor și a adevăratului pericol).

Uitându-mă cu tristețe la acest fapt, la încălcarea dreptului de a-și plânge măcar, așa cum se cuvinte, tatăl/soțul, duhovnicul, nu pot să nu realizez încă odată acest mare adevăr spus de Domnul Isus și menționat atât de des de pastorul Candreanu: „Voi nu mai sunteți din lume. De aceea lumea nu vă iubește… Cetățenia noastră este în Ceruri de unde și așteptăm să revină Domnul nostru Isus…!”

Avea dreptate Ioanid prin versul lui:
„Tu n-ai nimic sub soare, și toți te râd mereu.
A lor e a vieții floare și cupa îmbietoare,
A lor e tot ce moare…
AL TĂU E DUMNEZEU!”

Sursa: Cristian Dragomir