Cum să fii bătut la palmă cu rigla de lemn și apoi să salvezi cu acele mîini mii de vieți operînd pe creier…

 Cum să fii bătut la palmă cu rigla de lemn și apoi să salvezi cu acele mîini mii de vieți operînd pe creier…

Cum să fii bătut la palmă cu rigla de lemn și apoi să salvezi cu acele mîini mii de vieți operînd pe creier…

Viață de poveste, astăzi împlinește 87 de ani, Omul Lui Dumnezeu, academician-doctor neurochirurg, Leon Dănăilă:

”Perioada secetei a fost îngrozitoare la noi în nord. Îmi aduc aminte foarte bine. Ca să-mi salvez familia și pe cei doi frați care erau mai mici, mai slabi de fire, m-au trimis cu diferite obiecte din casă pe malul Prutului unde se mai făcuseră ceva alimente.

Era un fel de cerșit, știți, dădeam diferite obiecte din casă și îmi dădeau un pumn de făină, un pumn de tărîțe, un pumn de grăunțe.
Noaptea, sigur, mă duceam la distanțe mari, zeci de kilometri, noaptea nu dormeam în case, nu te primea nimeni. Mă duceam în pădure, adunam o grămadă de frunze, dormeam acolo și a doua zi o luam de la capăt.

După ce adunam ceva de-ale gurii mă duceam acasă și așa mi-am salvat familia.
Munceam foarte mult la munca cîmpului. Tot pe mine m-au luat. Uneori mă supăram, de ce să mă ia pe mine la prășit, la arat, la semănat, la toate?

La școală cînd mă duceam nu aveam temele făcute, mă băteau la palmă cu linia. Veneam acasă, părinții mă puneau la treabă. Unde, cu cine să te împarți?” (https://www.youtube.com/watch?v=vSx6TQPJ7lk&t=581s)