Poluarea aerului, zgomotul constant din mediul urban și expunerea la substanțe chimice nocive pot crește riscul apariției depresiei, anxietății și altor tulburări psihice, potrivit unui raport recent publicat de Agenția Europeană de Mediu (EEA). Documentul atrage atenția că reducerea nivelului de poluare ar putea aduce beneficii importante pentru sănătatea mintală a populației și solicită măsuri rapide și ferme pentru limitarea acestor factori de risc. Chiar și scăderi moderate ale poluării ar putea avea efecte pozitive semnificative asupra stării psihice a oamenilor.
Specialiștii subliniază că sănătatea mintală este influențată de mai mulți factori, precum moștenirea genetică, condițiile sociale și economice, stilul de viață sau mediul în care trăiesc oamenii. În acest context, poluarea este considerată un factor care poate agrava simptomele unor afecțiuni existente sau poate contribui, în timp, la apariția unor tulburări psihice. Cercetările arată că expunerea la aer poluat încă din perioada prenatală, dar și în copilărie sau adolescență, poate produce modificări la nivelul creierului. Studiile indică o legătură clară între expunerea îndelungată la particule fine din aer, precum PM2.5, sau la dioxidul de azot (NO2) și creșterea riscului de depresie. În plus, episoadele de poluare intensă pot agrava simptomele unor boli psihice, inclusiv schizofrenia.
Raportul evidențiază și efectele zgomotului provenit din trafic, inclusiv cel generat de autovehicule, trenuri sau avioane. Expunerea constantă la astfel de surse sonore poate activa mecanismele biologice ale stresului, favorizând inflamația și stresul oxidativ în organism. Aceste procese pot influența negativ sănătatea psihică. Cercetările arată că fiecare creștere cu 10 decibeli a nivelului de zgomot poate duce la o creștere mică, dar detectabilă, a riscului de anxietate sau depresie. Zgomotul produs de aeronave pare să aibă impactul cel mai pronunțat, unele studii indicând o creștere de aproximativ 12% a riscului de depresie pentru fiecare majorare de 10 decibeli. Specialiștii subliniază că iritarea provocată de zgomot, mai ales atunci când este persistentă, poate contribui la apariția problemelor psihice, în special în rândul persoanelor vulnerabile social.
Un alt factor analizat în raport îl reprezintă expunerea la substanțe chimice toxice, inclusiv metale grele, pesticide sau compuși care afectează sistemul hormonal. Studiile arată că substanțe precum plumbul, fumul de tutun inhalat pasiv sau anumite pesticide pot fi asociate cu depresia, anxietatea și alte tulburări psihice, mai ales atunci când expunerea are loc în perioada prenatală sau în copilărie. De asemenea, compușii care perturbă sistemul endocrin – cum sunt bisfenolul A (BPA) sau substanțele PFAS – pot influența echilibrul hormonal și pot fi corelați cu apariția unor probleme emoționale și comportamentale.
Datele arată că problemele de sănătate mintală reprezintă o provocare majoră în Europa. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ una din șase persoane de pe continent se confruntă cu o astfel de afecțiune, iar o parte semnificativă dintre cei afectați nu beneficiază de tratament adecvat. În Uniunea Europeană, în 2023 au fost pierduți peste 11 milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate din cauza tulburărilor psihice. Experții avertizează că aceste cifre ar putea crește în următorii ani, în special în rândul tinerilor, dacă factorii de mediu precum poluarea nu vor fi reduși semnificativ.
Sursa : https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/poluarea-aerului-si-zgomotul-cresc-riscul-de-depresie-si-anxietate-avertizeaza-un-raport-ue-care-cere-actiuni-urgente-si-drastice-3661485
Leave a Reply