Trei persoane au murit, iar alte cazuri sunt în evaluare după semnalarea unui posibil focar de hantavirus la bordul unei nave de croazieră aflate în Atlantic, potrivit informațiilor transmise către Organizația Mondială a Sănătății. Deși situația a atras atenția la nivel internațional, medicii arată că riscul pentru România este redus, deoarece virusul nu se transmite, de regulă, între oameni, ci este legat în principal de contactul cu rozătoare infectate sau cu suprafețe contaminate de acestea.
Suspiciunea de focar a apărut la începutul lunii mai, pe o navă care naviga între Ushuaia, Argentina, și Capul Verde. La bord se aflau 147 de pasageri și membri ai echipajului. Până la 4 mai 2026, au fost raportate șapte cazuri, dintre care două confirmate prin teste de laborator și cinci suspecte. Bilanțul include trei decese, o persoană în stare critică și alte trei cazuri cu manifestări ușoare. Primele simptome au apărut între 6 și 28 aprilie 2026, evoluția fiind marcată inițial de febră și probleme digestive, urmate, în unele cazuri, de agravare rapidă, pneumonie, detresă respiratorie acută și șoc.
Hantavirusurile sunt o familie de virusuri răspândite în mai multe zone ale lumii, asociate în special cu rozătoarele, care pot purta și elimina virusul prin urină, fecale sau salivă. Oamenii se pot infecta mai ales prin inhalarea particulelor contaminate, prin contact direct cu rozătoare infectate sau prin expunere în spații închise, prost ventilate, unde au existat urme de rozătoare. Medicii subliniază că, în România, infecția nu reprezintă în prezent un motiv major de alarmă, cazurile fiind rare și, de obicei, sporadice. Totuși, formele severe pot afecta plămânii sau rinichii și pot deveni amenințătoare de viață.
Manifestările infecției pot fi diferite și adesea nespecifice, ceea ce face diagnosticul dificil fără informații despre o posibilă expunere la rozătoare. În sindromul pulmonar cu hantavirus, simptomele pot apărea la una până la opt săptămâni după contact și includ febră, oboseală puternică, dureri musculare, frisoane, dureri de cap, amețeală, greață, vărsături, diaree sau dureri abdominale. În fazele avansate pot apărea tuse, dificultăți de respirație și senzație de presiune în piept, din cauza acumulării de lichid în plămâni.
O altă formă severă este febra hemoragică cu sindrom renal, care afectează rinichii. Aceasta poate debuta brusc, cu febră, frisoane, dureri lombare și abdominale, dureri intense de cap, greață sau tulburări de vedere. În unele situații pot apărea roșeață la nivelul feței și ochilor, erupții cutanate, scăderea tensiunii arteriale, hemoragii interne sau insuficiență renală acută. Perioada de incubație poate varia de la aproximativ o săptămână până la opt săptămâni, motiv pentru care stabilirea momentului exact al infectării poate fi dificilă.
În prezent, nu există un tratament antiviral specific disponibil pe scară largă și nici un vaccin utilizat în mod curent împotriva hantavirusului. Tratamentul este în principal de susținere și depinde de gravitatea bolii. În cazurile cu afectare respiratorie severă, pacienții pot avea nevoie de oxigen, ventilație asistată sau intubație. Dacă sunt afectați rinichii, poate fi necesară dializa pentru eliminarea toxinelor și menținerea echilibrului lichidelor în organism.
Prevenția rămâne cea mai importantă măsură. Specialiștii recomandă evitarea contactului cu rozătoarele, curățarea atentă a spațiilor în care pot exista urme de șoareci sau șobolani, aerisirea încăperilor înainte de igienizare și folosirea mănușilor și a măștilor în situații cu risc. Informarea medicului despre o posibilă expunere la rozătoare este esențială atunci când apar febră, dificultăți de respirație, simptome digestive sau semne de afectare renală.
Sursa : https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/ce-este-hantavirusul-infectia-care-a-provocat-trei-decese-pe-o-nava-de-croaziera-medicii-explica-ce-riscuri-exista-in-romania-3756975
Leave a Reply