Aproape nouă români din zece afirmă că ar ști cum să se comporte în timpul unui cutremur, însă doar 44% au vorbit cu cei din casă și au stabilit un plan pentru o astfel de situație. Și mai puțini, 40%, au pregătit o trusă de prim ajutor. Datele provin dintr-un sondaj IRES realizat pentru Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) și scot la iveală distanța dintre informația pe care oamenii cred că o au și măsurile pe care le iau efectiv. Asigurătorii spun că rezultatele arată nevoia de a transforma cunoștințele în pregătire concretă și amintesc că pagubele lăsate de un seism pot costa scump.
Încrederea în rezistența clădirilor este mare: 76% dintre respondenți cred că locuința lor ar rezista la cutremur, 23% considerând-o foarte rezistentă și 53% rezistentă. Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, avertizează că această convingere nu trebuie să țină loc de pregătire, pentru că un seism poate pune în pericol atât viața oamenilor, cât și stabilitatea financiară a familiilor, motiv pentru care prevenția și protecția financiară trebuie să meargă mână în mână. Alina Bărbulescu, coordonatoarea secțiunilor de asigurări generale din cadrul organizației, enumeră trei lucruri care pot face diferența: un plan discutat în familie, o trusă pregătită din timp și o asigurare potrivită a locuinței.
Specialiștii în situații de urgență recomandă ca planul să cuprindă un loc de întâlnire stabilit dinainte, felul în care membrii familiei se contactează dacă rețelele de telefonie cad și locurile mai sigure din casă, departe de geamuri și mobilier care se poate răsturna. Rucsacul de urgență ar trebui să conțină apă, alimente neperisabile, lanternă, baterii, medicamentele de bază, copii după acte și puțini bani. Chiar dacă riscul seismic este asociat de obicei cu zona Vrancea, Banatul are propriile focare, iar cutremurele resimțite în vestul țării, precum cel din 1991 de la Banloc, au arătat că nici această regiune nu este ferită.
Pe partea financiară, polița obligatorie PAD acoperă, în limitele prevăzute de lege, pagubele produse locuințelor de cutremur, inundații naturale și alunecări de teren. Sumele sunt însă plafonate, de regulă la 20.000 de euro pentru clădirile din beton sau metal și la 10.000 de euro pentru celelalte, așa că pentru valoarea reală a casei este nevoie de o asigurare facultativă. Aceasta poate acoperi întreaga clădire și bunurile din ea, precum și, în funcție de contract, incendii, explozii, furtuni, căderi de obiecte, avarii la instalațiile de apă, canalizare, climatizare sau încălzire, defecțiuni ale centralei, daune la aparatura electronică și electrocasnică ori pagubele provocate accidental vecinilor. Datele au fost făcute publice în cadrul unei campanii pe care UNSAR o desfășoară în octombrie pe tema prevenirii riscurilor și a protejării locuințelor.
Leave a Reply