Începând cu anul școlar 2027-2028, liceenii din toată țara vor putea studia o disciplină opțională nouă, „Inteligența artificială (IA) și cetățenia digitală”, a cărei programă a fost aprobată de Ministerul Educației și Cercetării printr-un ordin din 14 octombrie 2026, publicat în Monitorul Oficial pe 26 octombrie. Materia se adresează elevilor de la toate filierele, profilurile și specializările și poate fi aleasă în oricare dintre clasele a IX-a, a X-a, a XI-a sau a XII-a, cu o oră pe săptămână timp de un an școlar. Ea face parte din oferta de opționale din care fiecare școală poate alege, la decizia elevilor, în condițiile planurilor-cadru. Cursul pornește de la situații concrete, precum un chatbot care oferă informații greșite, o înregistrare falsificată pentru a păcăli publicul sau o temă făcută cu ajutorul inteligenței artificiale, iar profesorul va adapta explicațiile, studiile de caz și proiectele la nivelul clasei, cu cerințe mai riguroase de argumentare pentru elevii din anii mari.
Elevii vor învăța mai întâi noțiunile de bază, cum se leagă datele, algoritmii și rezultatele și cum se deosebesc sistemele de IA de alte tehnologii automatizate. Prin exemple din medicină sau din recrutarea personalului, vor discuta când este nevoie ca un om să verifice deciziile unei aplicații și de ce recomandările acesteia nu trebuie acceptate fără analiză, inclusiv riscul ca IA să discrimineze, din cauza datelor pe care a fost antrenată sau a modului în care a fost construită. Un capitol important privește protecția datelor personale: înainte de exercițiile practice, profesorul va discuta cu elevii despre confidențialitate, vor citi condițiile de utilizare ale platformelor, vor compara politicile de confidențialitate și vor învăța să nu introducă în aplicații numele complet, adresa, datele de contact sau propriile fotografii. Profesorii vor verifica dinainte vârsta minimă și eventualul acord al părinților pentru platformele folosite la clasă, de preferat prin conturi instituționale sau de test. Liceenii vor exersa și depistarea răspunsurilor inventate de IA, așa-numitele „halucinații”, comparând răspunsuri pe teme cunoscute și verificând informațiile necunoscute în surse de încredere, dar și recunoașterea textelor, imaginilor, înregistrărilor audio și video falsificate de tip deepfake, argumentând criteriile după care le evaluează autenticitatea. Programa subliniază că un conținut generat automat nu este neapărat o minciună, dar afirmațiile din el trebuie verificate înainte de a fi folosite sau distribuite.
Folosirea IA în teme și proiecte va fi discutată din perspectiva originalității, a drepturilor de autor și a citării surselor, iar elevii vor realiza lucrări în care vor preciza clar cum au folosit aplicația și vor putea redacta, în echipă, un cod de bune practici pentru folosirea inteligenței artificiale la școală. Cursul abordează și felul în care rețelele sociale aleg ce conținut ne arată, responsabilitatea companiilor și a autorităților în reglementarea IA, prin dezbateri și jocuri de rol, dar și consumul de energie și impactul asupra mediului, cu atenție la limitele estimărilor. Orele se vor baza pe studii de caz, dezbateri și proiecte, iar elevii pot ține un jurnal al învățării în care să noteze cum li se schimbă perspectiva asupra tehnologiei. Pentru școlile cu dotări modeste, activitățile pot fi făcute pe materiale tipărite, iar exercițiile cu aplicații pot fi demonstrate de profesor pe un singur dispozitiv. Evaluarea va fi continuă, prin proiecte, portofolii și prezentări, cu criterii anunțate dinainte, iar proba finală recomandată este pregătirea și susținerea unei lecții sau activități despre inteligența artificială pentru un public din comunitatea școlii, fără obligația publicării online. Rămâne de văzut câte licee vor include materia în oferta lor și dacă vor exista suficienți profesori pregătiți să o predea, în condițiile în care tot mai mulți elevi folosesc deja zilnic instrumentele de inteligență artificială, de multe ori fără să știe cum să o facă în siguranță.
Leave a Reply