Tot mai mulți oameni ajung la medic spunând că aproape orice mănâncă le provoacă dureri de burtă și balonare. Medicul de medicină generală Florin Ceaușu spune că întâlnește frecvent pacienți cu balonare, senzație de stomac plin după masă sau tulburări de tranzit, la care investigațiile și tratamentele pentru bolile digestive cunoscute nu explică și nu ameliorează simptomele, situații în care trebuie luat în calcul și un dezechilibru al microbiomului intestinal. Unii dintre ei caută ani la rând o explicație, iar simptomele pot fi atât de puternice încât le dau viața peste cap: medicul povestește despre pacienți care, la câteva minute după masă, trebuie să alerge la toaletă. Cauzele diferă mult de la un om la altul. Uneori este vorba despre intoleranțe alimentare, boală celiacă sau boli inflamatorii intestinale, alteori analizele nu arată nimic, deși suferința este cât se poate de reală. Atunci poate fi vorba despre tulburări funcționale, precum sindromul de intestin iritabil, în care intestinul devine mai sensibil sau își schimbă ritmul contracțiilor, iar la apariția lor contribuie, pe lângă microbiom, intoleranțele alimentare și predispozițiile genetice, motiv pentru care rareori există o singură cauză clară. De aceea, evaluarea începe cu o discuție amănunțită și, în funcție de simptome, cu analize pentru boala celiacă, teste pentru intoleranța la lactoză sau alte investigații digestive, iar abia după excluderea acestor cauze se iau în calcul modificările florei intestinale.
În intestinul fiecărui om trăiesc trilioane de microorganisme, mai ales bacterii, care formează microbiota, iar împreună cu materialul lor genetic și mediul în care trăiesc alcătuiesc microbiomul. Cercetările din ultimii ani arată că aceste microorganisme lucrează activ pentru organism și comunică permanent cu sistemul imunitar. Unele fermentează fibrele pe care corpul nu le poate digera singur și produc acizi grași cu lanț scurt, precum butiratul, care hrănesc celulele intestinului și ajută la controlul inflamației, iar altele contribuie la producerea vitaminei K și a unor vitamine din grupul B. Când diversitatea, proporțiile sau activitatea lor se schimbă, apare disbioza, asociată în multe studii cu sindromul de intestin iritabil și alte probleme digestive. Medicul subliniază însă că nu există un microbiom „ideal”, valabil pentru toată lumea, fiecare om având unul propriu, format de alimentația din copilărie, de dieta zilnică, de antibioticele luate, de bolile cronice, de vârstă și de inflamațiile intestinale anterioare. De aceea, același aliment poate trece neobservat la cineva și poate provoca balonare și gaze altcuiva. Sindromul de intestin iritabil se manifestă prin dureri abdominale aproape după fiecare masă, balonare și tranzit modificat, cu diaree, constipație sau alternanța lor, iar simptomele țin de sensibilitatea intestinului, de mișcările lui, de flora intestinală, dar și de partea emoțională. Intestinul și creierul comunică permanent prin semnale nervoase, hormonale și imunitare, așa că stresul poate grăbi sau încetini tranzitul și poate amplifica durerea.
Uneori problemele încep brusc, după o toxiinfecție alimentară cu bacterii precum Campylobacter, Salmonella sau anumite tulpini de E. coli. Infecția trece, dar balonarea, durerile și scaunele modificate rămân, uneori ani de zile, situație numită sindrom de intestin iritabil postinfecțios, care afectează cel puțin unul din zece oameni după o infecție intestinală. Medicul explică faptul că, după infecție, rămân o sensibilitate și fenomene inflamatorii care trebuie gestionate, iar simptomele sunt aceleași: balonare, gaze, scaune moi, urgență la toaletă, mai ales după efort sau stres. Testele de microbiom, care analizează bacteriile din materiile fecale, pot arăta diversitatea și proporțiile microorganismelor, dar nu pun singure un diagnostic, ci pot doar indica un dezechilibru care ar putea avea legătură cu simptomele, iar interpretarea lor trebuie făcută de un medic. Ele pot fi utile pentru cei cu balonare, gaze sau tulburări de tranzit cronice, după ce alte cauze au fost excluse, sau pentru persoanele cu respirație urât mirositoare la care controlul stomatologic și endoscopia nu au găsit o cauză. Medicii atrag atenția că sângele în scaun, slăbitul fără motiv, anemia, febra, durerile care trezesc din somn sau schimbările de tranzit apărute după 50 de ani nu trebuie puse pe seama florei intestinale și impun investigații rapide la gastroenterolog. Pentru cei care se luptă de mult timp cu simptome digestive fără o explicație clară, cel mai important rămâne un consult complet, care să lege simptomele, istoricul medical și rezultatele analizelor într-un plan de tratament adaptat fiecăruia.
Leave a Reply