Dovleacul este vedeta decorurilor de Halloween, dar valoarea lui adevărată se vede în farfurie. Legătura cu sărbătoarea vine din folclorul irlandez, din legenda lui Stingy Jack, personajul care l-a păcălit de mai multe ori pe Diavol și care, după moarte, a fost sortit să rătăcească în întuneric cu un cărbune aprins pus într-un nap scobit. Obiceiul de a sculpta fețe în napi și de a pune lumini în ele pentru a alunga spiritele a ajuns odată cu imigranții irlandezi în America de Nord, unde napul a fost înlocuit de dovleac, mai mare și mai ușor de sculptat, devenind faimosul felinar numit „jack-o’-lantern”. Dincolo de rolul de decor, dovleacul este un aliment sănătos și ușor de folosit în bucătărie, cu o condiție: să fie ales un soi bun de mâncat, pentru că dovlecii crescuți pentru decor au adesea un gust și o textură neplăcute. Iar dovlecii sculptați și ținuți zile întregi în casă sau pe prag nu ar mai trebui puși în oală, pentru că nu mai sunt siguri pentru consum.
Psihonutriționistul Gina Tăujan explică faptul că dovleacul este bogat în beta-caroten, pe care organismul îl transformă în vitamina A, importantă pentru vedere, sănătatea pielii și buna funcționare a sistemului imunitar. Fibrele lui ajută digestia și țin de foame mai mult timp, potasiul contribuie la funcționarea normală a mușchilor și a sistemului nervos, iar vitamina C și ceilalți antioxidanți protejează celulele de stresul oxidativ. Pentru că are multă apă și puține calorii, se potrivește ușor într-o alimentație echilibrată. Nici semințele nu trebuie aruncate: ele aduc proteine, grăsimi sănătoase și minerale precum magneziul și zincul și pot fi coapte și mâncate ca gustare sau presărate peste salate, iaurt ori cereale, cu mențiunea că au mai multe calorii decât pulpa, așa că se consumă cu măsură și cu cât mai puțină sare.
Specialista recomandă câteva variante simple de a-l găti. Supa-cremă de dovleac, aromată cu ghimbir sau turmeric și catifelată cu lapte de cocos ori pastă de susan, devine crocantă cu câteva semințe presărate deasupra. Dovleacul merge foarte bine și într-un ghiveci cu ardei, dovlecel, roșii, ceapă și verdeață, iar cu puțin năut sau fasole devine o masă sățioasă. O altă idee pentru zilele reci este tocănița de dovleac cu roșii, ceapă și usturoi, condimentată cu ghimbir sau boia și îmbogățită cu linte roșie ori năut. La desert, cel mai simplu rămâne dovleacul copt, preparat clasic al toamnelor românești, pe care mulți și-l amintesc din copilărie sau îl cumpără din piețe: tăiat felii sau cuburi și ținut la cuptor până se înmoaie și se caramelizează ușor, poate fi servit cu scorțișoară și câteva nuci, la micul dejun sau ca gustare. Pentru o variantă mai modernă, budinca de chia cu lapte sau băutură vegetală, piure de dovleac, scorțișoară și puțină vanilie, completată cu nuci sau felii de măr ori pară, este un desert sănătos de toamnă.
Leave a Reply