O boală care te ține departe de serviciu poate lovi rapid și în buget, iar ratele la bancă devin dintr-odată greu de plătit. Avocatul Bogdan Pițigoi explică faptul că există mai multe soluții, care depind de contractul de credit, de asigurarea atașată acestuia și de momentul în care acționezi. Primul pas este să verifici dacă împrumutul are o asigurare care preia ratele atunci când nu mai poți munci. În acest caz, trebuie anunțate atât banca, cât și asigurătorul, pentru a afla ce riscuri sunt acoperite și în ce condiții. Unele polițe plătesc ratele o perioadă limitată în caz de șomaj involuntar, altele acoperă incapacitatea temporară de muncă, îmbolnăvirea sau invaliditatea, însă sumele și durata diferă de la un contract la altul. Pentru activare este nevoie de documente medicale și de dovada că sunt îndeplinite condițiile din poliță, iar asigurătorul analizează fiecare caz, inclusiv cauza și gravitatea bolii. Plata poate fi refuzată dacă situația a fost provocată intenționat sau dacă afecțiunea se numără printre excluderile din contract, de aceea merită citită cu atenție polița încă de la semnarea creditului. Dacă refuzul ți se pare nejustificat, îl poți contesta, cu polița, actele medicale și celelalte dovezi, iar dacă nu se ajunge la o înțelegere, ultima variantă este instanța.
Dacă nu ai asigurare sau aceasta nu se aplică în cazul tău, următorul pas este discuția cu banca pentru restructurarea creditului. În funcție de situația ta și de politica băncii, poți cere o perioadă de grație în care să plătești doar dobânda, o suspendare temporară a ratelor sau reeșalonarea împrumutului pe o perioadă mai lungă, astfel încât rata lunară să scadă. Niciuna dintre aceste soluții nu se acordă automat, iar specialistul recomandă ca banca să fie contactată din timp, înainte de apariția restanțelor, când negocierea este mai ușoară. Dacă nu ajungi la o înțelegere, poți apela gratuit la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar, care mediază disputele dintre clienți și bănci sau IFN-uri fără proces, cu condiția să fi încercat mai întâi să rezolvi problema direct cu banca. Nu trebuie uitat nici că, pe durata concediului medical, salariații primesc indemnizație, care poate acoperi măcar o parte din rate.
A nu face nimic este cea mai proastă variantă. După 30 de zile de întârziere, restanța poate fi raportată la Biroul de Credit, ceea ce îți strică scorul și îți reduce șansele de a mai obține un împrumut, iar IFN-urile care acceptă clienți cu istoric negativ cer de obicei costuri mult mai mari. După 90 de zile, creditul poate fi considerat neperformant, iar banca poate declara scadența anticipată, adică poate cere dintr-odată întreaga sumă rămasă, nu doar ratele restante. Dacă banii nu sunt plătiți, se poate ajunge la executare silită asupra veniturilor sau bunurilor, inclusiv asupra casei, chiar dacă aceasta nu a fost pusă garanție pentru credit. În cazul decesului titularului, o asigurare de viață atașată împrumutului poate achita soldul rămas, dacă familia urmează procedura cerută de asigurător. Fără asigurare, datoria intră în moștenire, alături de bunuri, iar moștenitorii trebuie să cântărească bine dacă acceptă sau renunță la succesiune, în termenul de un an prevăzut de lege. Codul civil prevede că moștenitorii răspund pentru datoriile celui decedat doar în limita valorii bunurilor moștenite, nu cu averea proprie, iar dacă succesiunea nu este dezbătută, creditorul poate cere el deschiderea ei pentru a-și recupera banii din bunurile rămase.
Leave a Reply