Alimentele ultraprocesate sunt de ani buni pe lista neagră a nutriționiștilor, dar un studiu amplu, realizat în Statele Unite, arată că lucrurile sunt mai nuanțate decât se credea. Cercetătorii au descoperit că, luate per total, aceste produse nu sunt asociate cu un risc mai mare de cancer colorectal. Diferențele apar însă atunci când sunt analizate pe categorii: unele au fost legate de mai multe cazuri de boală, altele, dimpotrivă, de mai puține. Cercetarea, coordonată de Erikka Loftfield, de la Institutul Național al Cancerului din Statele Unite, a fost publicată pe 15 octombrie 2026 în revista PLOS Medicine și sugerează că ce conține un aliment poate conta mai mult decât cât de procesat este. Tema este importantă, pentru că produsele ultraprocesate asigură peste jumătate din caloriile consumate zilnic de adulții americani și sunt tot mai prezente și pe mesele românilor.
Oamenii de știință au analizat datele a 461.682 de americani, care aveau între 50 și 71 de ani atunci când au intrat în studiu, în 1995–1996. Participanții au completat la început chestionare despre cât de des consumă diferite alimente, iar pe baza lor cercetătorii au estimat câte produse ultraprocesate mânca fiecare. Sănătatea lor a fost urmărită până în 2018, în medie aproape 19 ani. Per ansamblu, cei care mâncau mai multe alimente ultraprocesate nu au făcut mai des cancer colorectal decât cei care mâncau mai puține. Imaginea s-a schimbat însă când produsele au fost separate pe grupe. Cerealele integrale, fibrele, lactatele și calciul provenite din produse ultraprocesate, precum unele pâini integrale ambalate, cereale pentru micul dejun sau iaurturi, au fost asociate cu mai puține cazuri de cancer de colon. În schimb, carnea ultraprocesată, adică mezelurile, cârnații, crenvurștii sau salamurile, a fost legată de un risc mai mare. Cercetătorii au calculat și că înlocuirea a 10% din alimentele ultraprocesate consumate, ca greutate, cu produse cât mai puțin prelucrate s-a asociat cu o scădere de 2% a cazurilor de cancer colorectal.
Concluzia autorilor este că eticheta de „ultraprocesat” nu spune singură totul despre efectul unui aliment asupra sănătății, pentru că o pâine cu cereale integrale și fibre nu poate fi pusă în aceeași categorie cu un salam, chiar dacă ambele trec prin procese industriale. Rezultatele confirmă recomandările deja cunoscute pentru prevenirea cancerului de colon: mai multe cereale integrale, fibre, lactate și alimente bogate în calciu și cât mai puțină carne procesată. Autorii avertizează însă asupra limitelor studiului. Majoritatea participanților au fost americani albi, trecuți de 50 de ani, așa că rezultatele nu pot fi extinse automat la tineri sau la alte populații. Obiceiurile alimentare au fost raportate o singură dată, la început, deși oferta de produse ultraprocesate a crescut enorm în anii care au urmat. În plus, studiul este observațional și arată legături, nu dovedește că un aliment provoacă sau previne boala. Pentru români, mari consumatori de mezeluri, cârnați și afumături, mai ales în sezonul sărbătorilor de iarnă, mesajul este limpede: problema nu este fiecare produs ambalat, ci carnea procesată mâncată des. Medicii amintesc și că, după 50 de ani sau mai devreme pentru cei cu cazuri de cancer în familie, colonoscopia și testul pentru sânge ascuns în scaun pot depista boala din timp, atunci când șansele de vindecare sunt cele mai mari.
Leave a Reply