Bacteriile din intestin ar putea spune mai multe decât credeam despre cât de repede îmbătrânește corpul. Un studiu realizat de cercetătorii Universității din Hawaii la Mānoa și publicat în revista Scientific Reports arată că anumite microorganisme intestinale apar mai des la persoanele care îmbătrânesc biologic mai încet, în timp ce altele sunt mai frecvente la cei la care organismul dă semne de îmbătrânire accelerată. Diferențele dintre comunitățile de bacterii au explicat aproximativ 15% din variația ritmului de îmbătrânire biologică între participanți, un rezultat care sugerează că microbiomul, adică totalitatea microorganismelor din sistemul digestiv, poate fi o piesă importantă în înțelegerea procesului de înaintare în vârstă. Oamenii de știință au analizat probe de sânge și de materii fecale de la 123 de adulți de vârste diferite. Au identificat speciile de bacterii din intestinul fiecăruia și le-au comparat cu indicatori din sânge care estimează cât de repede îmbătrânește organismul. Diferența este importantă: vârsta cronologică arată câți ani am trăit, în timp ce vârsta biologică surprinde ritmul în care se produc în corp schimbările moleculare legate de îmbătrânire, astfel că doi oameni născuți în același an pot îmbătrâni în ritmuri foarte diferite. Pentru măsurare, cercetătorii au folosit printre altele un indicator numit DunedinPACE, care urmărește anumite modificări chimice ale ADN-ului, iar rezultatele au arătat o legătură semnificativă între acesta și compoziția microbiomului.
Două bacterii s-au remarcat în mod special. Bifidobacterium adolescentis a fost printre microorganismele cel mai puternic asociate cu o îmbătrânire biologică mai lentă, în timp ce Succinivibrio dextrinosolvens a avut una dintre cele mai puternice legături cu o îmbătrânire accelerată. Cercetătorii subliniază însă că prezența unei bacterii nu dovedește că ea încetinește sau grăbește îmbătrânirea, ci doar că există o asociere statistică. Braden P. Kunihiro, autorul principal al studiului, explică faptul că microbiomul reacționează la mulți factori din viața de zi cu zi, de la alimentație la stil de viață și mediu, iar spre deosebire de vârsta din buletin, el se poate schimba de-a lungul vieții, ceea ce îl face un domeniu promițător pentru studiul îmbătrânirii sănătoase. Alika K. Maunakea, autorul coordonator al cercetării, precizează că tiparele bacteriene au fost legate de indicatorii de îmbătrânire independent de vârsta reală a participanților, iar coautorul Ruben Juarez subliniază importanța includerii în studiu a nativilor hawaiieni și a locuitorilor din insulele Pacificului, populații puțin reprezentate în cercetările anterioare.
Autorii avertizează că este prea devreme pentru a trage concluzia că modificarea bacteriilor intestinale ar putea încetini îmbătrânirea. Studiul a inclus un număr relativ mic de oameni, nu arată o relație de cauză și efect și nici nu dovedește că anumite alimente, suplimente sau probiotice pot schimba ritmul îmbătrânirii prin înmulțirea sau reducerea bacteriilor respective. Sunt necesare cercetări mai ample pentru a înțelege mecanismele implicate și pentru a vedea dacă aceste tipare ar putea fi folosite, pe viitor, pentru identificarea persoanelor cu risc de îmbătrânire accelerată. Până atunci, recomandările medicilor pentru un intestin sănătos rămân cele cunoscute: o alimentație bogată în fibre, legume, fructe și cereale integrale, alimente fermentate precum iaurtul, chefirul sau murăturile tradiționale puse în saramură, mai puțin zahăr și mai puține produse ultraprocesate, mișcare regulată și evitarea antibioticelor luate fără recomandarea medicului, care pot dezechilibra flora intestinală.
Leave a Reply