Chisturile ovariene, „musafirii” tăcuți ai ovarelor: Ce tipuri există, cum se descoperă și când pot afecta șansele de a avea un copil

Multe femei au chisturi pe ovare fără să știe, pentru că acestea nu dau adesea niciun simptom și sunt descoperite întâmplător, la un control de rutină. Altele pot provoca dureri în zona pelvisului, dereglări ale menstruației și, în unele cazuri, pot afecta fertilitatea. Medicul obstetrician-ginecolog Shadia Ateia, specializată în tratamentul infertilității și reproducere asistată, explică faptul că chisturile ovariene nu sunt o singură boală, ci o categorie largă de formațiuni, cu origini și evoluții diferite. Cele mai frecvente sunt chisturile funcționale, legate de ovulație și de schimbările hormonale din fiecare lună. Chistul hemoragic apare de obicei după ovulație, când în ovar se adună puțin sânge, și dispare de cele mai multe ori singur până la menstruația următoare, deși poate rămâne câteva săptămâni sau luni și poate provoca dureri, motiv pentru care este urmărit ecografic. Chistul folicular se formează atunci când foliculul care ar fi trebuit să elibereze ovulul nu se rupe și se umple cu lichid, fiind de regulă benign și dispărând fără tratament. O întârziere neobișnuită sau lipsa menstruației la o femeie cu ciclu regulat poate fi un semn al unei ovulații perturbate, însă doar medicul poate stabili cauza.

Alte chisturi nu dispar de la sine. Endometrioamele, chisturile asociate endometriozei, boala cronică în care un țesut asemănător mucoasei uterine crește în afara uterului, seamănă uneori la ecografie cu chisturile hemoragice, dar persistă și au nevoie de evaluare, iar tratamentul poate merge de la monitorizare și medicamente până la operație, în funcție de mărime, simptome și dorința de a avea copii. Endometrioza este greu de diagnosticat atunci când nu afectează ovarele, ci alte zone din pelvis, iar durerea nu este obligatorie: chiar dacă boala se asociază des cu menstruații dureroase, dureri la ovulație sau dureri pelvine cronice, lipsa lor nu exclude afecțiunea. Chisturile dermoide, numite medical teratoame chistice mature, pot conține piele, păr sau chiar fragmente de dinți, formate din celule care se pot transforma în mai multe tipuri de țesut, și nici ele nu dispar singure. Medicul atrage atenția și asupra unei confuzii frecvente: sindromul ovarelor polichistice nu înseamnă, de fapt, chisturi pe ovare, ci o tulburare hormonală și metabolică, una dintre cele mai frecvente la femeile tinere, iar numele vechi de aproape un secol creează o imagine greșită, pentru că foliculii văzuți la ecografie nu sunt chisturi în sensul obișnuit.

Menstruațiile întârziate sau lipsă și durerile pelvine puternice ori persistente sunt motive pentru un consult ginecologic, dar și controalele periodice sunt importante, pentru că multe formațiuni nu dau simptome. Ecografia transvaginală oferă cea mai clară imagine a ovarelor și ajută la diferențierea chisturilor funcționale de endometrioame și de alte formațiuni, ecografia abdominală putând completa evaluarea. Operația nu depinde doar de tipul chistului, ci de mărime, aspect, evoluție, simptome și riscul de complicații, astfel că și un chist funcțional poate necesita intervenție dacă se mărește. Durerea pelvină bruscă și foarte puternică, însoțită de greață, vărsături, febră sau amețeală, poate semnala ruperea sau răsucirea unui chist și impune prezentarea de urgență la spital. Endometrioamele pot scădea fertilitatea, prin afectarea țesutului ovarian și prin inflamația asociată, care poate influența calitatea ovulelor și mediul în care are loc fecundarea, iar orice operație pe ovar poate îndepărta și o parte din țesutul sănătos, reducând rezerva de ovule, care oricum scade natural cu vârsta. De aceea, decizia de a opera trebuie luată individual, după evaluarea rezervei ovariene, mai ales la femeile care își doresc o sarcină. Cunoașterea rezervei ovariene este utilă oricărei femei, pentru că una scăzută poate ridica suspiciunea unei insuficiențe ovariene înainte de 40 de ani, deși nu poate prezice exact momentul menopauzei. Tratamentul poate include antiinflamatoare pentru durere, terapie hormonală sau chirurgie, iar fiecare caz se decide de medic, după consult și ecografie, ținând cont și de planurile de familie ale pacientei.

Sursa : https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/afectiunea-ginecologica-pe-care-multe-femei-o-pot-avea-fara-sa-stie-cum-se-depisteaza-si-in-ce-cazuri-afecteaza-fertilitatea-4025075

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *