Stresul a ajuns a doua cea mai mare îngrijorare a românilor, după frica de cancer, arată un studiu internațional. Facturile, ratele la bancă, problemele de la serviciu, nesiguranța locului de muncă și grija zilei de mâine îi țin pe mulți într-o tensiune aproape permanentă. Oamenii recunosc deschis că trăiesc stresați: un tânăr spune că jobul îl apasă cel mai mult, cu sarcini tot mai multe, preluate de la colegi care nu se descurcă, alții vorbesc despre lipsuri și grijile de zi cu zi, iar un student pune stresul pe seama examenelor, a navetei, a trezitului devreme și a bugetului mereu strâmt. Unii încearcă să îl țină sub control și spun, cu umor, că o viață complet fără stres ar însemna să te muți în sălbăticie. Problema apare însă atunci când organismul rămâne mereu în stare de alarmă, pentru că, în timp, stresul trece de la o stare neplăcută la o problemă reală de sănătate.
Medicul cardiolog Ștefan Busnatu explică faptul că stresul nu se vede neapărat pe chipul nostru, dar se simte în bătăile inimii, în tensiune și în calitatea somnului. În perioadele tensionate, corpul eliberează mai multă adrenalină și cortizol, hormoni care suprasolicită inima și vasele de sânge și ridică tensiunea arterială, iar un om stresat zi de zi poate ajunge, în doar doi ani, să aibă nevoie de pastile. În cardiologie, stresul este considerat acum un factor de risc de sine stătător pentru bolile de inimă, alături de fumat, colesterol sau diabet, o veste deloc de neglijat într-o țară în care peste jumătate dintre decese sunt provocate de bolile cardiovasculare, precum infarctul și accidentul vascular cerebral. Primul pas este recunoașterea problemei, iar semnalele de alarmă sunt insomnia, durerile de cap sau de stomac, lipsa de concentrare, iritabilitatea și oboseala care nu trece după odihnă. Psihologul Mihai Copăceanu atrage atenția că stresul cronic poate cere chiar concediu medical de câteva luni, însă românii nu sunt obișnuiți să facă o pauză și să aibă grijă de ei, își supraestimează puterile și minimalizează riscurile.
Specialiștii spun că stresul nu poate fi eliminat complet, dar poate fi ținut în frâu prin obiceiuri simple: somn regulat, mișcare zilnică, chiar și o plimbare de jumătate de oră, pauze reale în timpul programului, mai puțin timp petrecut cu telefonul seara și mai mult cu familia și prietenii. Alimentația echilibrată, renunțarea la fumat și limitarea alcoolului și a cafelei ajută și ele inima să facă față presiunii. Cei care simt că nu mai pot gestiona singuri situația nu ar trebui să ezite să ceară ajutorul unui psiholog sau al medicului de familie, iar verificarea periodică a tensiunii arteriale, la farmacie sau acasă, poate arăta din timp dacă stresul a început deja să își lase urmele asupra inimii.
Leave a Reply