Declinul demografic al României a continuat și în septembrie. Potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică, în această lună au fost înregistrate 13.143 de nașteri și 17.834 de decese, astfel că numărul celor care au murit a fost de 1,4 ori mai mare decât cel al nou-născuților. Sporul natural a rămas negativ, cu 4.691 de persoane, un deficit mai mic decât în august, când diferența ajunsese la peste 5.600, dar care confirmă tendința din ultimii ani. Numărul nașterilor a scăzut cu 100 față de august, adică cu 0,8%, și cu 158 față de septembrie 2025, adică cu 1,2%. Decesele au fost mai puține decât în luna precedentă, cu 1.041, ceea ce înseamnă o scădere de 5,5%, de 5,1% la bărbați și de 5,9% la femei, și cu 330 mai puține decât în urmă cu un an. Dintre cei 17.834 de oameni care au murit, 9.407 au fost bărbați și 8.427 femei.
Structura pe vârste arată, ca de obicei, o populație îmbătrânită. Aproape patru din zece decese, respectiv 7.272, adică 40,8%, s-au înregistrat la persoanele de 80 de ani și peste, alte 5.008, adică 28,1%, la cele între 70 și 79 de ani, iar 2.837, sau 15,9%, la grupa 60–69 de ani. Cele mai puține decese au fost la copiii și tinerii între 5 și 19 ani, 42 de cazuri, la copiii de până la 4 ani, 67, și la tinerii între 20 și 29 de ani, 89. În rândul bebelușilor sub un an au murit 49 de copii, cu opt mai puțini decât în august și cu 15 mai puțini decât în septembrie anul trecut, una dintre puținele vești bune ale raportului. La orașe au fost consemnate 9.098 de decese și la sate 8.736, iar față de septembrie 2025 scăderea a fost de 1,5% în mediul urban și de 2,2% în cel rural. În orașe, decesele bărbaților au scăzut cu 3,8%, în timp ce cele ale femeilor au crescut cu 1,2%, iar la sate s-au redus cu 0,3% în cazul bărbaților și cu 4,3% în cazul femeilor.
Pe partea vieții de familie, în septembrie s-au oficiat la stările civile 11.263 de căsătorii, mai puține decât în lunile de vară, iar 2.391 de cupluri au divorțat, prin instanță, la primărie sau la notar. Cifrele lunare completează un tablou cunoscut de mai bine de trei decenii: România are mai puține nașteri decât decese încă de la începutul anilor ‘90, iar efectul acestui deficit se adaugă emigrației, care a dus milioane de români la muncă în străinătate. Pentru multe sate din Banat și din restul țării, unde școlile își închid clase din lipsă de copii și casele rămân goale, statisticile se văd deja în viața de zi cu zi, iar specialiștii avertizează că, fără măsuri care să sprijine familiile tinere și să încurajeze revenirea celor plecați, presiunea asupra pensiilor, sistemului de sănătate și pieței muncii va crește de la an la an.
Leave a Reply