Mulți proprietari care și-au lăsat apartamentul gol, fie pentru că s-au mutat, fie pentru că au plecat la muncă în străinătate, sunt surprinși să vadă că lista de întreținere nu ajunge niciodată la zero. Avocatul Bogdan Buneci explică faptul că o parte dintre cheltuieli țin de simplul fapt că ești proprietar, în timp ce altele depind de câte persoane locuiesc efectiv acolo sau de consumul înregistrat. Potrivit Legii nr. 196/2018 a asociațiilor de proprietari, rămân de plătit, indiferent dacă apartamentul este locuit sau nu, cheltuielile împărțite după cota-parte indiviză, adică după suprafața deținută. Aici intră costurile de exploatare și administrare a blocului, utilitățile spațiilor comune, precum încălzirea casei scării și apa folosită pentru ele, curățenia scării, materialele de curățenie și lucrările de întreținere a holurilor. În blocurile cu lift, toți proprietarii plătesc întreținerea, verificările tehnice și reparațiile ascensorului, chiar dacă nu îl folosesc. La fel de obligatorie este contribuția la fondul de reparații, strâns separat de întreținerea lunară și folosit pentru lucrările la părțile comune, inclusiv pentru urgențe precum țevile sparte sau infiltrațiile, precum și plata administratorului, a contabilității și, după caz, a pazei, curățeniei sau întreținerii spațiilor verzi.
Există însă și sume de la care proprietarul unui apartament nelocuit poate fi scutit. Dacă nu locuiește nimeni acolo, se poate cere scutirea de la salubrizare, în condițiile prevăzute de lege și de regulile asociației. Apa rece și caldă se plătește doar după consumul arătat de apometre, așa că, dacă nu se consumă, nu se plătește, cu excepția pierderilor și consumurilor de pe instalațiile comune, care se împart separat. Proprietarii pot fi scutiți și de partea din curentul consumat de lift, dar nu și de întreținerea acestuia. La încălzirea centralizată, simplul fapt că apartamentul este gol nu scutește automat de plată atât timp cât locuința rămâne legată la instalația blocului, iar renunțarea la unele costuri poate cere deconectarea sau debranșarea, cu avize, acorduri și respectarea condițiilor tehnice, pentru că o astfel de schimbare influențează felul în care sunt împărțite costurile între vecinii rămași racordați. Pentru a fi scutit de cheltuielile calculate pe persoană, proprietarul trebuie să depună o cerere scrisă la asociație și să lipsească din apartament cel puțin 15 zile consecutive pe lună, condiție menită să facă diferența între o locuință cu adevărat goală și una în care proprietarul trece din când în când. Perioada în care se pot depune aceste cereri este stabilită de comitetul executiv, pe baza hotărârii adunării generale, iar scutirea nu se aplică cheltuielilor comune ale blocului.
Dacă asociația trece în continuare pe listă sume de la care proprietarul ar trebui să fie scutit, acesta poate trimite o sesizare scrisă administratorului și președintelui, cerând explicații despre sume, numărul de persoane luat în calcul și criteriile de repartizare. Lista de plată poate fi contestată în scris în cel mult 10 zile de la afișare, iar președintele asociației este obligat să răspundă tot în scris, în 10 zile, și să corecteze eventualele greșeli. Dacă asociația refuză să rezolve problema, proprietarul se poate adresa instanței pentru a contesta sumele și a-și recupera banii plătiți fără temei sau poate sesiza compartimentul de la primărie care controlează activitatea asociațiilor de proprietari. Pentru cei plecați departe, un sfat practic este ca orice schimbare, precum mutarea sau închirierea apartamentului, să fie comunicată în scris asociației în termenul de 10 zile prevăzut de lege și ca lista de întreținere să fie verificată lunar, inclusiv online, acolo unde asociația o publică, pentru ca erorile să fie observate la timp.
Leave a Reply