Piața suplimentelor care promit tinerețe veșnică valorează miliarde, însă știința le acordă puține șanse. Cercetătorii de la Universitatea Yale au analizat rezultatele a 51 de studii clinice despre metodele care ar putea încetini îmbătrânirea, iar concluzia, publicată în revista Nature Medicine, este că alimentația sănătoasă, mișcarea și unele medicamente pot influența procesul, în timp ce suplimentele vândute pentru efectul lor anti-aging aduc beneficii foarte mici. Oamenii de știință au urmărit vârsta biologică, un indicator al schimbărilor pe care timpul le produce în organism și care poate fi diferit de vârsta din buletin. Pentru a o măsura, au folosit așa-numitele „ceasuri epigenetice”, teste care analizează modificările chimice ale ADN-ului, și au evaluat în total peste 110 indicatori ai îmbătrânirii, printre care 16 dintre cele mai folosite astfel de ceasuri.
Combinația dintre o alimentație sănătoasă și mișcarea regulată a avut efecte favorabile asupra vârstei biologice, iar rezultate bune au apărut la mai multe tipuri de diete, de la cea mediteraneană la dietele sărace în grăsimi sau cu puțini carbohidrați. Cele mai mari scăderi ale vârstei epigenetice au fost observate însă la unele medicamente, precum metformina și semaglutida, folosite în diabet și pentru controlul greutății, dar și la terapiile anti-TNF, care blochează o proteină implicată în inflamație. Cercetătorii avertizează că acest lucru nu înseamnă că oamenii sănătoși ar trebui să ia aceste medicamente ca să întinerească, pentru că ele au efecte adverse și se dau doar la recomandarea medicului, pentru boli precise. În schimb, suplimentele fără rețetă testate în studii nu au redus, în general, vârsta epigenetică în mod semnificativ, iar nici unele proceduri medicale nu au produs schimbări măsurabile. Persoanele care aveau deja anumite boli au înregistrat schimbări mai mari ale indicatorilor decât cele sănătoase, iar noile generații de ceasuri epigenetice s-au dovedit mai sensibile decât cele vechi.
Specialiștii atrag atenția că o vârstă biologică mai mică, măsurată prin teste ADN, nu garantează automat o viață mai lungă. Profesorul Albert Higgins-Chen, de la Facultatea de Medicină din Yale, unul dintre coordonatorii analizei, spune că rămân multe întrebări fără răspuns: cât durează efectele, dacă se păstrează după oprirea tratamentului și dacă scăderea vârstei epigenetice reduce cu adevărat riscul de cancer, diabet, demență sau boli de inimă. Cercetătorii speră ca aceste teste să permită, în viitor, verificarea mai rapidă a tratamentelor anti-aging, fără să fie nevoie de urmărirea pacienților timp de zeci de ani. Până atunci, cele mai la îndemână și mai ieftine arme împotriva îmbătrânirii rămân farfuria plină de legume, fructe, cereale integrale și pește, mișcarea zilnică, somnul bun, renunțarea la fumat și limitarea alcoolului, iar banii dați pe suplimente scumpe, cu promisiuni spectaculoase, ar putea fi mai bine investiți într-un abonament la sală sau în controalele medicale periodice.
Leave a Reply