Vârsta din acte nu spune întotdeauna adevărul despre inimă. Cercetătorii de la Mayo Clinic, din Statele Unite, au folosit inteligența artificială pentru a analiza ecografiile cardiace ale unor persoane de peste 50 de ani și au descoperit că, la unii oameni, inima pare mult mai îmbătrânită decât ar sugera vârsta reală, iar această diferență se asociază cu un risc mai mare de deces din cauze cardiovasculare sau legate de demență. Rezultatele au fost prezentate pe 13 noiembrie la ESC Digital & AI Summit 2026, eveniment organizat de Societatea Europeană de Cardiologie. Studiul a inclus datele medicale a 568 de persoane de cel puțin 50 de ani, care făcuseră ecografii ale inimii între 2002 și 2004, iar cercetătorii au urmărit apoi, retrospectiv, decesele înregistrate în următorii 20 de ani. Un algoritm de inteligență artificială a „citit” imaginile ecografice și a estimat vârsta biologică a inimii, care a fost apoi comparată cu vârsta reală a fiecărui participant.
Rezultatele au arătat că cei a căror inimă părea mai bătrână decât ei aveau un risc mai mare de a muri din cauze cardiovasculare sau asociate demenței. Fiecare cinci ani în plus între vârsta estimată a inimii și vârsta reală au fost asociați cu un risc relativ de deces cu 61% mai mare pe parcursul celor 20 de ani, după ajustarea în funcție de vârstă și sex. Chiar și după ce au fost luați în calcul alți factori, precum greutatea corporală și fracția de ejecție, care arată cât de bine pompează inima sângele, legătura s-a păstrat, fiecare cinci ani în plus fiind asociați cu o creștere de 46% a riscului. Autorii subliniază însă că este vorba despre o asociere statistică, nu despre o dovadă că îmbătrânirea inimii provoacă direct demența sau decesul. Jeffrey G. Malins, cercetătorul care a prezentat studiul, explică faptul că legătura dintre vârsta inimii estimată de inteligența artificială și evoluția mai proastă fusese observată anterior la pacienții cu boli cardiace, iar noua analiză arată că aceasta există și în populația generală. Astfel de semnale ar putea ajuta, în viitor, la identificarea din timp a persoanelor vulnerabile și la verificarea efectului pe care tratamentele sau schimbările de stil de viață îl au asupra „vârstei” inimii.
Cercetătorii amintesc că bolile de inimă sunt tot mai des recunoscute ca factori care contribuie la declinul legat de vârstă și la decesele asociate demenței, pentru că o inimă slăbită irigă mai prost și creierul. În studiu, cele două tipuri de decese au fost analizate împreună, din motive metodologice, însă viitoarele cercetări ar trebui să le studieze separat. Tehnologia nu este încă validată pentru folosirea de rutină în cabinete, iar înainte de a ajunge în practica medicală este nevoie de studii mai mari, pe grupuri independente de pacienți. Până atunci, medicii amintesc că „vârsta” inimii poate fi influențată de fiecare om prin lucruri simple și verificate: controlul tensiunii, al colesterolului și al glicemiei, renunțarea la fumat, mișcarea regulată, o greutate sănătoasă, somnul bun și gestionarea stresului, iar o ecografie cardiacă și un consult la cardiolog după 50 de ani pot descoperi din timp problemele care nu dau încă simptome.
Leave a Reply