Postul Nașterii Domnului, unul dintre cele mai importante din calendarul ortodox, a început pe 15 noiembrie și durează 40 de zile, până pe 24 decembrie. Pentru cei care renunță în această perioadă la carne, ouă și lactate, provocarea este ca farfuria să rămână echilibrată și să aducă suficiente proteine. Medicul nutriționist Andrei Panaite recomandă surse variate de proteine vegetale, precum soia, mazărea, lintea, năutul, fasolea, quinoa și hrișca, care aduc și fibre și țin de foame mai mult timp. Cartofii și ovăzul pot completa meniul, aducând în principal carbohidrați pentru energie, iar în zilele cu dezlegare la pește acesta oferă proteine de calitate și aminoacizi esențiali. Combinarea leguminoaselor cu cerealele, cum ar fi fasolea cu orez sau lintea cu pâine integrală, ajută organismul să primească o gamă cât mai completă de aminoacizi, iar mâncărurile tradiționale de post, de la fasolea bătută și tocana de ciuperci până la sarmalele cu orez și legume, pot fi ușor îmbogățite cu leguminoase. Pentru gustări, o mână de 20–30 de grame de nuci, migdale, alune, caju, fistic sau semințe este suficientă, pentru că, deși sunt foarte hrănitoare, au și multe calorii. Fructele precum portocalele, ananasul, kiwi sau bananele aduc vitamine și fibre și sunt mai bine tolerate dacă sunt mâncate în prima parte a zilei.
Renunțarea la produsele de origine animală fără a le înlocui cu surse vegetale potrivite poate duce, în timp, la lipsă de proteine, cu pierdere de masă musculară, slăbiciune, oboseală care nu trece și foame frecventă. Paradoxal, mulți oameni se îngrașă în post, pentru că lipsa proteinelor este compensată cu pâine multă, produse din făină și dulciuri, iar surplusul de calorii se transformă în kilograme. Medicul atrage atenția că eticheta „de post” arată doar că produsul nu are ingrediente de origine animală, nu că este sănătos. Unele pateuri vegetale, margarine, halvaua sau alte produse vândute special pentru post pot avea multă sare, zahăr sau grăsimi, iar consumul lor des și în porții mari poate afecta inima și silueta. De aceea, prioritatea ar trebui să fie legumele, fructele, leguminoasele și cerealele integrale, iar etichetele trebuie citite cu atenție, cu porții adaptate fiecăruia. Și uleiul merită folosit cu măsură, pentru că mâncărurile de post cu prăjeală și rântaș pot fi la fel de grele ca cele de dulce.
La finalul postului, specialistul recomandă evitarea meselor uriașe de Crăciun în prima zi și reintroducerea treptată a alimentelor de origine animală, în porții moderate, începând cu carne slabă de pui sau curcan, ouă și lactate mai puțin grase, pentru că o masă bogată în preparate grase, după 40 de zile de post, poate provoca dureri de stomac și balonare. Persoanele cu boli cronice, precum diabetul sau anemia, femeile însărcinate, copiii și vârstnicii ar trebui să discute cu medicul înainte de a ține un post strict, iar Biserica le permite acestor categorii să postească adaptat, în funcție de starea de sănătate. Un post ținut cu cap poate fi nu doar un exercițiu spiritual, ci și o ocazie bună de a mânca mai multe legume și de a descoperi gusturi noi.













Leave a Reply