Cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an vor fi luni, 21 decembrie 2026, când solstițiul de iarnă va avea loc la ora 22:50, ora României, marcând începutul iernii astronomice în emisfera nordică. Din acel moment, lumina zilei va crește treptat, iar nopțile se vor scurta până la solstițiul de vară din 21 iunie 2027. Meteorologii socotesc începutul iernii la 1 decembrie, însă calendarul astronomic ține cont de mișcarea Pământului în jurul Soarelui și de înclinarea axei sale, care explică schimbarea duratei zilei de-a lungul anului și succesiunea anotimpurilor. Astronomul Adrian Șonka, de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, explică faptul că, la solstițiu, Soarele ajunge în punctul cel mai sudic al drumului său aparent pe cer, deasupra Tropicului Capricornului, la aproximativ 23 de grade și 27 de minute sud de Ecuator, iar locurile în care răsare și apune sunt mutate mult spre sud față de est și vest. Cuvântul vine din latinescul solstitium, format din sol, adică Soare, și o rădăcină care înseamnă „a sta pe loc”, adică „Soarele care stă”, pentru că în aceste zile astrul pare să se oprească pe cer.
În preajma solstițiului, Soarele pare să urce aproape la aceeași înălțime în fiecare amiază, diferențele de la o zi la alta fiind abia vizibile, iar după acest moment începe să se ridice tot mai sus pe cer și ziua se lungește. La latitudinea României, de aproximativ 45 de grade, Soarele nu urcă la amiază mai sus de circa 21 de grade deasupra orizontului, iar în București ziua durează doar în jur de 8 ore și 50 de minute, în timp ce întunericul ține aproape 15 ore și 10 minute. Valorile sunt asemănătoare și în Banat, doar că, fiind mai la vest, Soarele răsare și apune aici cu aproximativ un sfert de oră mai târziu decât în Capitală. Poziția joasă a Soarelui se vede și în umbrele foarte lungi, chiar la prânz, pentru că lumina cade sub un unghi mic. În emisfera sudică, în aceeași zi, începe vara astronomică, iar în Australia sau Argentina oamenii se bucură atunci de cea mai lungă zi a anului.
Creșterea zilelor nu se simte imediat: în primele săptămâni după solstițiu, lumina câștigă doar câteva minute, iar seara începe să se lungească înaintea dimineții. Încă din vechime, solstițiul a fost sărbătorit de multe popoare ca o renaștere a Soarelui și a luminii, iar o parte dintre aceste semnificații s-au împletit cu sărbătorile de iarnă de mai târziu. În tradiția românească, perioada din jurul solstițiului este plină de obiceiuri, de la Ignat, pe 20 decembrie, până la colindele de Crăciun, care vestesc sosirea luminii. Pentru cei care suportă greu lunile întunecate, specialiștii recomandă cât mai mult timp petrecut afară în orele cu soare, plimbările la prânz și un program de somn regulat, care pot ajuta la menținerea energiei și a bunei dispoziții până la venirea primăverii.













Leave a Reply