Un somn bun nu mai depinde doar de cât de devreme ne culcăm sau de cât de disciplinați suntem cu telefonul. Un studiu publicat în Journal of Sleep Research arată că schimbările climatice, tehnologia digitală și cultura muncii non-stop afectează tot mai mult odihna europenilor, iar autorii cer guvernelor să ia măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor sociale și economice care influențează somnul. Odihna nopții este vitală pentru sănătate, pentru că în timpul ei organismul își repară țesuturile, creierul își „face curat” și se consolidează amintirile. Cu toate acestea, căldura tot mai mare, munca în ture, zgomotul orașelor și conectarea permanentă la internet fac tot mai greu un somn suficient și odihnitor. Fran Pilkington-Cheney, lector în psihologie și specialistă în somn la Universitatea Nottingham Trent și coautoare principală a studiului, spune că Europa se confruntă cu „o combinație de factori” care afectează odihna și că, deși oamenii știu cât de important este somnul, puțini înțeleg cum se adună clima, tehnologia, munca în schimburi, viața la oraș și dezinformarea. Cercetătorii propun ca accentul să nu mai cadă doar pe obiceiurile fiecăruia, ci pe măsuri coordonate în politicile publice, sănătate, educație, economie și protecția mediului.
Una dintre cele mai mari îngrijorări este căldura. Europa se încălzește mai repede decât orice alt continent, iar nopțile tropicale îngreunează răcirea corpului, întârzie adormirea și provoacă treziri dese, fenomen pe care locuitorii din Banat, unde verile ultimilor ani au adus nopți cu peste 20 de grade, îl cunosc foarte bine. Poluarea, zgomotul traficului și lumina artificială de noapte agravează problema, iar grija legată de schimbările climatice și fenomenele meteo extreme pot afecta liniștea sufletească și, implicit, somnul. Efectele nu sunt aceleași pentru toți: cei care locuiesc în case prost izolate, care nu își permit aer condiționat sau care trăiesc înghesuiți se odihnesc mult mai greu, la fel ca refugiații și persoanele strămutate. Tehnologia are, la rândul ei, două fețe. Ceasurile inteligente și aplicațiile de monitorizare pot ajuta la depistarea unor probleme și le pot permite medicilor să urmărească de la distanță pacienții din zonele rurale, unde specialiștii sunt puțini. Dispozitivele pentru publicul larg nu sunt însă suficient de precise pentru diagnostic, iar rezultatele lor pot crea neliniște inutilă. Cercetătorii vorbesc despre „ortosomnie”, obsesia de a obține scoruri perfecte la somn, și despre moda „sleepmaxxing”, a optimizării extreme a odihnei, care împinge spre rutine rigide, remedii fără eficiență dovedită și monitorizare excesivă. La acestea se adaugă sfaturile medicale înșelătoare răspândite de influenceri și de instrumentele de inteligență artificială, care fac tot mai greu de deosebit știința de reclama.
Economia care nu se oprește niciodată pune și ea presiune pe somn. Angajații în ture, medicii și asistentele, șoferii și lucrătorii din transporturi, dar și cei cu locuri de muncă nesigure au de multe ori prea puțin control asupra programului, iar munca de acasă și mesajele de serviciu primite seara șterg granița dintre birou și viața personală. Potrivit studiului, 21% dintre angajații din Europa lucrează în schimburi, iar turele de noapte sunt cele mai dăunătoare, pentru că dau peste cap ceasul biologic. Cercetătorii cer protecție mai bună pentru angajați, programe de lucru mai previzibile, sisteme eficiente de gestionare a oboselii și practici care să respecte timpul de odihnă, avertizând că, fără măsuri ample și coordonate, aceste presiuni se vor accentua în anii următori. Până atunci, specialiștii amintesc că un dormitor răcoros, întunecat și liniștit, un program regulat și renunțarea la ecrane înainte de culcare rămân cele mai la îndemână soluții pentru fiecare dintre noi.
Leave a Reply