Balonarea, gazele, arsurile, constipația sau diareea sunt neplăceri pe care aproape toată lumea le cunoaște, însă atunci când devin frecvente pot ascunde o problemă care trebuie investigată. Medicul gastroenterolog Ovidiu Calapod explică faptul că digestia înseamnă mult mai mult decât mersul regulat la toaletă: începe în gură, prin mestecare, continuă în stomac și intestin, cu ajutorul ficatului, pancreasului și bilei, iar alimentele sunt descompuse în aminoacizi, zaharuri simple și acizi grași, care sunt apoi absorbiți și folosiți pentru energie și refacerea țesuturilor, în timp ce resturile sunt eliminate. Semnele unui sistem digestiv care nu funcționează bine sunt balonarea, gazele, arsurile și refluxul, constipația, diareea, durerile de burtă, senzația că intestinul nu se golește complet sau schimbările de tranzit care nu trec. Dacă apar din când în când, nu sunt neapărat motiv de îngrijorare, dar dacă revin des sau afectează viața de zi cu zi, cauza trebuie căutată, iar sângele în scaun, slăbitul fără motiv, vărsăturile repetate și durerile puternice impun consult medical, mai ales dacă se agravează.
Nu există o gustare-minune, spune medicul, dar unele alimente ajută. Kiwi este una dintre cele mai bune alegeri, fiind bogat în fibre și apă, iar studiile arată că îmbunătățește frecvența scaunelor la cei cu constipație. Prunele, inclusiv cele uscate, conțin fibre și sorbitol, un zahăr care atrage apa în intestin și ușurează tranzitul, însă în cantități mari pot provoca balonare. Iaurtul și kefirul, dacă sunt bine tolerate, pot aduce microorganisme vii care susțin flora intestinală, iar un fruct alături de o mână de nuci sau semințe oferă fibre, grăsimi sănătoase și senzația de sațietate. Un adult ar trebui să consume zilnic în jur de 22–34 de grame de fibre, cantitate crescută treptat și însoțită de suficiente lichide, pentru că fibrele fără apă pot agrava constipația. Contează și stilul de viață: mișcarea, chiar și o plimbare zilnică, stimulează intestinul, somnul bun și gestionarea stresului reduc simptomele, mai ales la cei cu intestin iritabil, pentru că creierul și intestinul comunică permanent, mersul la toaletă nu trebuie amânat, iar mesele trebuie luate fără grabă, pentru că mâncatul repede înseamnă mai mult aer înghițit și mai multă mâncare înainte să apară senzația de sațietate.
Unele dintre cele mai sănătoase alimente pot provoca balonare tocmai pentru că sunt bogate în fibre și carbohidrați care fermentează, precum fasolea, lintea, năutul, ceapa, usturoiul, unele fructe, lactatele și îndulcitorii de tipul sorbitolului sau xilitolului. O parte dintre acești carbohidrați, numiți FODMAP, se absorb greu în intestinul subțire, ajung în colon și sunt fermentați de bacterii, producând gaze, umflarea burții și dureri, mai ales la persoanele cu intestin sensibil. Asta nu înseamnă că trebuie eliminate, ci doar consumate în cantități mai mici, introduse treptat sau gătite altfel, după toleranța fiecăruia. Sfatul este util mai ales acum, când mulți români încep Postul Crăciunului, iar fasolea, varza, murăturile și mâncărurile cu ceapă ajung des pe masă: înmuierea fasolei peste noapte și schimbarea apei la fiert, porțiile moderate, mai puțin ulei și mai puțină prăjeală pot face postul mai ușor de dus. Băuturile acidulate, mesele foarte bogate sau grase și mâncatul pe fugă accentuează și ele balonarea. Pentru cei care se confruntă frecvent cu balonare, mai ales în sindromul de intestin iritabil, dieta săracă în FODMAP poate ajuta, dar ea este temporară, presupune reintroducerea treptată a alimentelor pentru a afla care deranjează și trebuie urmată doar la recomandarea și sub îndrumarea unui specialist.
Leave a Reply