Renovarea unui apartament înseamnă pentru proprietarul lui o locuință mai frumoasă, dar pentru vecini poate aduce, pe lângă zgomot și praf, fisuri în pereți, tencuială căzută sau mobilier deteriorat. Avocatul Bogdan Pițigoi explică faptul că proprietarii afectați pot cere despăgubiri dacă dovedesc că stricăciunile au fost provocate de lucrările din apartamentul vecin. Temeiul îl reprezintă articolele 1349, 1355 și 1357 din Codul civil, care obligă pe oricine provoacă o pagubă printr-o faptă ilicită să o repare. Dacă o faptă este sau nu ilicită se stabilește de la caz la caz, însă lucrările care cer autorizație și sunt făcute fără ea reprezintă, de regulă, o încălcare a legii. Chiar și atunci când lucrările sunt perfect legale, articolul 630 din Codul civil permite instanței să acorde despăgubiri și să dispună readucerea lucrurilor la starea inițială dacă renovarea a provocat neplăceri care depășesc limitele normale ale vecinătății.
Despăgubirile pot acoperi repararea fisurilor, dar și alte bunuri stricate, precum mobila, iar în cazurile grave, în care locuința nu mai poate fi folosită normal, și alte pierderi suplimentare. Pentru a le obține, pagubele trebuie documentate cu fotografii și păstrate toate dovezile, iar dacă acestea nu sunt suficiente pentru a arăta cauza și întinderea stricăciunilor, poate fi nevoie de o expertiză tehnică, comandată de proprietar sau dispusă de instanță, aceasta din urmă având de obicei o greutate mai mare în proces. Un sfat practic este ca, atunci când vecinul anunță o renovare, proprietarii să își fotografieze pereții înainte de începerea lucrărilor, pentru a putea demonstra ulterior că fisurile au apărut după. Înainte de tribunal, merită încercată o înțelegere amiabilă, iar proprietarul afectat poate verifica dacă vecinul avea nevoie de autorizație. Dacă există suspiciuni că lucrările se fac fără acte sau că pot afecta structura de rezistență a blocului, de exemplu prin spargerea sau modificarea pereților portanți, se poate depune o sesizare la Inspectoratul de Stat în Construcții și la Poliția Locală, care pot verifica și chiar opri lucrările. Lipsa autorizației nu îl scutește pe vecin de răspundere, ci, dimpotrivă, îl poate obliga atât la plata despăgubirilor, cât și la refacerea imobilului, iar noul Cod al construcțiilor, în vigoare din august, prevede amenzi între 50.000 și 1.000.000 de lei pentru lucrările făcute fără autorizație.
O cale mai rapidă poate fi asigurarea facultativă a locuinței, dacă aceasta acoperă astfel de pagube. Proprietarul trebuie să anunțe asigurătorul în termenul din poliță, de obicei 48 sau 72 de ore de la constatare, iar după evaluare și plata despăgubirilor, compania își poate recupera banii de la vecinul vinovat, printr-o acțiune în regres, scutindu-l pe asigurat de un proces lung. Dacă vecinul refuză să plătească și nu există asigurare, singura soluție rămâne instanța, iar o hotărâre definitivă care nu este respectată poate fi pusă în executare silită prin intermediul unui executor judecătoresc. Pentru blocurile vechi din orașele Banatului, multe construite în anii ‘60–‘80, specialiștii avertizează că intervențiile neautorizate asupra pereților pot pune în pericol nu doar apartamentele vecine, ci întreaga clădire, mai ales în caz de cutremur, așa că orice lucrare care atinge structura trebuie făcută doar cu proiect și autorizație.
Leave a Reply