Nu orice durere de cap este „doar” o durere de cap. Migrena este o boală neurologică frecventă, care adesea nu este recunoscută corect de la prima vizită la medic, deși poate da peste cap viața de zi cu zi. Medicul neurolog Silviana Berci explică faptul că durerea de migrenă apare de obicei pe o singură parte a capului, este pulsatilă, ca o zvâcnire puternică, și se înrăutățește la efort sau chiar la activitățile obișnuite. Este însoțită frecvent de greață, uneori de vărsături, și de o sensibilitate crescută la lumină și zgomot, iar la unii oameni și mirosurile devin greu de suportat. Netratată, o criză poate dura între 4 și 72 de ore, iar episoadele se repetă, cu intensități diferite de la o persoană la alta.
Cea mai frecventă confuzie este cu cefaleea de tensiune, durerea de cap legată de stres. Aceasta se simte mai degrabă ca o apăsare sau o strângere în jurul capului, pe care pacienții o descriu ca pe o bentiță sau o menghină pe tâmple și frunte. Nu pulsează la fel de puternic, nu se agravează neapărat la efort, iar greața și deranjul provocat de lumină sau zgomot sunt mai rare. Migrena poate fi declanșată de somnul insuficient, mesele sărite, deshidratare și stres, de alcool sau ciocolată la unele persoane, iar la femei de schimbările hormonale din preajma și din timpul menstruației. Și trecerea de la un anotimp la altul contează, nu prin sezonul în sine, ci prin variațiile de temperatură și presiune atmosferică, schimbarea luminii, dereglarea somnului sau alergiile sezoniere, motiv pentru care multe persoane observă mai multe crize toamna, odată cu schimbările bruște de vreme și cu trecerea la ora de iarnă.
Nu există o analiză care să confirme migrena, iar diagnosticul se pune în principal pe baza discuției cu pacientul. Medicul urmărește cât de des apar crizele, cât durează, unde doare, cât de puternic și ce simptome le însoțesc. Pentru migrena fără aură, criteriile cer, de regulă, cel puțin cinci atacuri de 4 până la 72 de ore. Un jurnal al durerilor, în care pacientul notează când a început criza, cât a durat, ce a simțit și cât de tare a durut, pe o scală de la 1 la 10, îl ajută mult pe neurolog să vadă tiparele. Medicul face și diferența între migrena cu aură, precedată sau însoțită de tulburări neurologice temporare, cel mai des vizuale, precum lumini, pete sau linii în zigzag, și cea fără aură. Atunci când simptomele o cer, pot fi recomandate un RMN cerebral sau analize de sânge, precum hemoleucograma, fierul, glicemia ori testele pentru tiroidă, pentru a exclude alte cauze.
Tratamentul se stabilește individual. Pentru crizele rare, medicul poate recomanda medicamente care calmează durerea în timpul atacului, inclusiv antiinflamatoare, iar când episoadele sunt dese sau afectează mult viața de zi cu zi, se poate trece la un tratament preventiv, care reduce numărul și intensitatea crizelor. Dacă după aproximativ șase luni de tratament eficient crizele au dispărut sau s-au rărit mult, doza poate fi scăzută treptat. Pentru cei care nu răspund la terapiile clasice există și injecții cu anticorpi monoclonali, administrate sub piele. Medicii avertizează că luarea de analgezice pe cont propriu, în multe zile din lună, poate întreține durerile de cap în loc să le vindece, așa că durerile repetate trebuie evaluate de un neurolog. Iar o durere de cap apărută brusc și extrem de puternică, una însoțită de febră și ceafă înțepenită, de slăbiciune într-o parte a corpului, de tulburări de vorbire sau de vedere ori apărută după o lovitură la cap nu trebuie tratată acasă, ci impune prezentarea de urgență la spital.
Leave a Reply