Brânza, adesea pusă pe lista alimentelor de limitat de cei atenți la sănătate, ar putea avea o legătură neașteptată cu un creier care îmbătrânește mai încet. Un studiu publicat în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry a arătat că persoanele care mâncau mai multă brânză au pierdut mai lent din volumul unor zone ale creierului, inclusiv al celor implicate în memorie. Cercetarea a urmărit, de fapt, efectele dietei MIND, care combină principiile alimentației mediteraneene cu recomandările pentru scăderea tensiunii și care, paradoxal, cere limitarea brânzei, alături de unt, carne roșie, dulciuri și prăjeli. Oamenii de știință au analizat datele a 1.647 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată din marele proiect american Framingham Heart Study, care aveau la început o vârstă medie de 60 de ani, nu sufereau de demență și nu avuseseră accidente vasculare. Participanții au completat chestionare despre alimentație și au făcut cel puțin două examinări RMN ale creierului între 1999 și 2019, iar cercetătorii au urmărit cum s-au modificat în timp volumul total al creierului, materia cenușie, materia albă și hipocampul, structura esențială pentru memorie și învățare.
Per ansamblu, cei care respectau mai bine dieta MIND au avut un creier care s-a modificat mai lent. Pe o scară de la 0 la 15, fiecare creștere cu trei puncte a scorului dietei s-a asociat cu o pierdere cu aproximativ 20% mai lentă a materiei cenușii, echivalentul a circa doi ani și jumătate de îmbătrânire cerebrală întârziată, și cu o lărgire mai lentă a ventriculelor, cavitățile cu lichid care se măresc pe măsură ce creierul se micșorează, echivalentul a aproximativ un an. Autorii subliniază că este vorba despre diferențe statistice în imaginile RMN, nu despre un creier „întinerit” sau o viață mai lungă. Analizând alimentele una câte una, brânza a ieșit surprinzător de bine: cei care o consumau mai des au avut o scădere mai lentă a materiei cenușii și a hipocampului, ventricule care s-au lărgit mai încet și mai puține leziuni ale materiei albe vizibile la RMN. Fructele de pădure și carnea de pasăre au fost și ele asociate cu rezultate favorabile, posibil datorită antioxidanților și proteinelor de calitate, în timp ce dulciurile și mâncarea de tip fast-food prăjită s-au asociat cu o pierdere mai mare a volumului hipocampului. O altă surpriză a venit din partea cerealelor integrale, recomandate în dieta MIND, care au fost legate de unele modificări nefavorabile, deși cercetătorii spun că rezultatul poate fi influențat de alți factori și nu este un motiv pentru a renunța la ele. Beneficiile dietei au fost mai vizibile la persoanele mai în vârstă, la cele active fizic și la cele fără kilograme în plus, semn că alimentația contează mai mult atunci când vine la pachet cu alte obiceiuri sănătoase.
Autorii avertizează însă că rezultatele nu înseamnă că ar trebui să mâncăm mai multă brânză. Studiul este observațional, deci arată legături, nu cauze, alimentația a fost raportată de participanți prin chestionare, iar influența geneticii sau a schimbărilor de obiceiuri în timp nu a putut fi exclusă complet. Cercetarea nu a stabilit o cantitate ideală de brânză și nici nu a demonstrat că aceasta scade riscul de demență sau de boală Alzheimer. Pentru români, mari consumatori de telemea și brânzeturi sărate, medicii amintesc că multe dintre acestea conțin mult sare și grăsimi saturate, așa că persoanele cu tensiune mare, boli de inimă sau colesterol crescut trebuie să le consume cu măsură. Concluzia principală rămâne că o alimentație echilibrată, cu legume, fructe, pește, carne slabă și cât mai puține dulciuri și prăjeli, alături de mișcare și o greutate sănătoasă, pare să ajute creierul să îmbătrânească mai frumos, iar relația dintre fiecare aliment în parte și sănătatea minții este mai complicată decât se credea.
Leave a Reply