O singură ședință de saună, de doar 30 de minute, poate pune în mișcare apărarea organismului, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Finlandei de Est și de la Universitatea din Turku, publicat în revista Temperature. Căldura, întreruptă la jumătatea ședinței de un duș rece, a dus la o creștere temporară a numărului de globule albe din sânge, celulele care apără corpul de infecții, într-un mod asemănător cu ce se întâmplă în timpul efortului fizic. Studiile anterioare legaseră deja sauna făcută regulat de anumite beneficii pentru sănătate, însă mecanismele din spatele lor rămăseseră neclare, iar noua cercetare sugerează că unul dintre ele ar putea fi mutarea rapidă a celulelor imunitare din țesuturi în circulația sângelui. Experimentul a inclus 51 de adulți, 27 de femei și 24 de bărbați, cu o vârstă medie de aproximativ 50 de ani, care au stat 30 de minute într-o saună finlandeză la 73 de grade, cu o scurtă pauză pentru un duș rece la jumătatea timpului. Probele de sânge au fost luate înainte, imediat după ședință și la jumătate de oră după ieșire.
Imediat după saună, numărul total de globule albe a crescut semnificativ, inclusiv cel al neutrofilelor, care intervin primele împotriva microbilor, și al limfocitelor, care recunosc amenințările, produc anticorpi și coordonează răspunsul imunitar. Efectul a fost însă de scurtă durată: după aproximativ 30 de minute, neutrofilele și limfocitele reveniseră la valorile de dinainte, în timp ce alte tipuri de globule albe, precum monocitele, eozinofilele și bazofilele, au rămas crescute ceva mai mult. Cercetătorii cred că sauna nu face organismul să producă mai multe celule, ci le scoate temporar din țesuturi și din locurile în care sunt depozitate, lăsându-le să circule în număr mai mare prin sânge, după care acestea se redistribuie. Ilkka Heinonen, cercetător la Universitatea din Turku, explică faptul că această mobilizare repetată ar putea ajuta celulele imunitare să „patruleze” mai eficient prin corp, un proces numit supraveghere imunitară. Temperatura corpului participanților a crescut în medie de la 36,4 la 38,4 grade, iar cercetătorii au analizat și 37 de citokine, substanțele prin care celulele imunitare comunică între ele. Doar două și-au schimbat semnificativ nivelul, deși au fost găsite 18 legături statistice între creșterea temperaturii și unele citokine, în timp ce creșterea globulelor albe nu a depins de cât de mult s-a încălzit corpul, semn că cele două fenomene ar putea avea mecanisme diferite.
Autorii avertizează că studiul nu demonstrează că sauna întărește imunitatea, reduce riscul de infecții sau previne bolile. O creștere de scurtă durată a globulelor albe nu înseamnă automat un sistem imunitar mai puternic, cercetarea a urmărit doar efectele imediate ale unei singure ședințe, nu și cât de des se îmbolnăvesc cei care merg regulat la saună, iar efectul căldurii nu poate fi separat de cel al dușului rece. Sauna nu ține nici locul mișcării, chiar dacă reacția observată seamănă cu cea de după efort. Pentru cei care vor să profite de ea în sezonul rece, medicii recomandă prudență: căldura mare poate provoca deshidratare, scăderea tensiunii și amețeli, așa că persoanele cu boli de inimă, tensiune necontrolată sau alte probleme medicale serioase ar trebui să discute mai întâi cu medicul. Apa băută înainte și după, evitarea alcoolului și ieșirea imediată din saună la primele semne de amețeală sau slăbiciune sunt reguli de bază, iar cele 30 de minute din studiu au fost un protocol de cercetare, nu o durată recomandată pentru oricine.
Leave a Reply