Mulți români se întreabă câți bani vor primi la pensie în funcție de anii lucrați, însă răspunsul nu ține doar de vechime. Pensia pentru limită de vârstă se calculează înmulțind numărul total de puncte acumulate cu valoarea punctului de referință, care în 2026 a rămas la 81 de lei, iar punctajul depinde în primul rând de salariile pe care s-au plătit contribuții. Pentru a ieși la pensie trebuie îndeplinite două condiții: stagiul minim de cotizare de 15 ani, același pentru femei și bărbați, și vârsta de pensionare stabilită în funcție de luna și anul nașterii. Stagiul complet este de 35 de ani, la care femeile ajung treptat, pe măsură ce vârsta lor de pensionare crește spre 65 de ani, însă nici acesta nu permite singur pensionarea fără îndeplinirea vârstei sau a condițiilor pentru pensie anticipată. Calculul începe lună de lună: venitul brut pe care s-au plătit contribuții se împarte la câștigul salarial mediu brut stabilit prin lege pentru perioada respectivă, iar pentru anii dinaintea noii legi a pensiilor se folosesc salariile medii brute sau nete din anexa legii. Punctajele celor 12 luni se adună și se împart la 12, rezultând punctajul anului, iar punctajele anuale se adună pentru toată cariera. La ele se adaugă punctele de stabilitate pentru anii care depășesc 25 de ani de contribuții, iar totalul se înmulțește cu 81 de lei, cu rotunjirea în favoarea pensionarului.
Pentru a compara mai ușor, exemplele de mai jos presupun o persoană care a câștigat de-a lungul carierei exact cât salariul mediu luat ca reper, adică a strâns în medie un punct pe an. După 15 ani de muncă, punctajul total este de 15, fără puncte de stabilitate, iar pensia rezultată este de 1.215 lei. Suma este sub indemnizația socială pentru pensionari, de 1.281 de lei în 2026, așa că pensionarul care locuiește în România și nu are alte venituri care să depășească plafonul primește o completare de 66 de lei, ajungând la 1.281 de lei pe lună. Completarea nu îi schimbă însă punctajul și nu înseamnă că suma de 1.281 de lei se adaugă integral la pensie. După 25 de ani, punctajul ajunge la 25, tot fără puncte de stabilitate, pentru că acestea se acordă doar pentru anii de peste acest prag, iar pensia este de 2.025 de lei, cu 810 lei mai mult decât în cazul celor 15 ani sau cu 744 de lei mai mult decât suma încasată cu tot cu indemnizația socială. După 35 de ani, la cele 35 de puncte se adaugă punctele de stabilitate pentru cei zece ani de peste prag: câte 0,50 puncte pe an pentru primii cinci ani, adică 2,50 puncte, și câte 0,75 puncte pe an pentru următorii cinci, adică 3,75 puncte, în total 6,25 puncte. Punctajul total ajunge la 41,25, iar pensia brută la 3.342 de lei după rotunjire.
Din pensia de 3.342 de lei se rețin însă contribuția la sănătate și impozitul, pentru că depășește pragul de 3.000 de lei. CASS reprezintă 10% din partea de peste 3.000 de lei, adică 34 de lei după rotunjire, iar impozitul de 10% se aplică sumei rămase după scăderea celor 3.000 de lei neimpozabili și a CASS, adică 308 lei, rezultând 31 de lei. Pensia netă încasată este, astfel, de 3.277 de lei pe lună, în timp ce pensiile din exemplele cu 15 și 25 de ani nu au aceste rețineri. Calculele sunt doar ilustrative și nu reprezintă sume garantate tuturor celor cu aceeași vechime. În realitate, salariile și punctajele variază de la un an la altul, iar pensia poate fi influențată și de perioadele asimilate recunoscute de lege, precum armata, facultatea sau concediul pentru creșterea copilului, de munca în grupe sau condiții speciale ori de ajustările pentru participanții la Pilonul II. De aceea, specialiștii recomandă ca, înainte de pensionare, fiecare să își verifice stagiul și punctajul în contul personal de pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice sau la casa de pensii a județului și să își completeze din timp eventualele perioade lipsă cu adeverințe de la foștii angajatori.
Leave a Reply