Țările membre UE optează între bani și democrație. Summitul de la Bruxelles va intra în istorie

 Țările membre UE optează între bani și democrație. Summitul de la Bruxelles va intra în istorie

Summitul UE de la Bruxelles va intra în istorie ca unul dintre cele mai dificile din istoria acestei organizații. În locul celor două zile planificate, acesta a durat patru. La momentul predării numărului de ziar pentru publicare încă nu se încheiase cu semnarea vreunor documente, deși principalele probleme fuseseră rezolvate.

Pentru luni rămăsese de actualitate problema modului în care trebuie dați banii pentru depășirea crizei țărilor UE care, după cum s-a exprimat unul dintre participanții la summit, „nu împărtășesc întru-totul valorile europene” – pe scurt, e vorba de Ungaria și Polonia.

Cele două probleme dezbătute

Reprezentanții celor 27 de țări membre UE au dezbătut două probleme disputate: adoptarea planului bugetar de șapte ani și crearea unui fond din care se va finanța refacerea economiilor țărilor europene afectate de pandemie.

Tocmai din cauza acestui fond au apărut cele mai mari divergențe de păreri. Deoarece UE nu are fonduri pentru crearea acestuia, pentru prima dată în istorie Uniunea Europeană va împrumuta multe sute de miliarde de euro de pe piața financiară, pentru a le acorda ca granturi gratuite.

Acest lucru schimbă, în principiu, caracterul legăturilor reciproce dintre țările membre UE. Până acum pe linie UE ajutorul se acorda numai sub formă de credite, lucru care corespundea intereselor țărilor donatoare la bugetul european. Sub aspect financiar, Europa Unită este acum mai aproape de un stat federativ în care regiunile bogate subvenționează regiunile sărace.

Principala temă de dezbatere la summit a fost tocmai numărul banilor împrumutați care intră în fondul anti-criză. După dezbateri îndelungate care au durat toată noaptea, luni spre dimineață agențiile de presă au transmis că totuși s-a reușit ca așa-numitul „cadrilater chibzuit” să fie convins – este vorba de Suedia, Olanda, Austria și Danemarca.

Până în noaptea de duminică spre luni Spania și Italia, care vor fi beneficiarii celor mai multe dintre granturi, cereau ca suma nerambursabilă de subvenții să fie de cel puțin 400 de miliarde de euro. Aceste țări erau sprijinite de Franța. „Grupul celor patru” și Finlanda, care s-a alăturat acestuia, erau gata să aloce cel mult 375 miliarde de euro.

Negocierile au decurs foarte dificil

Negocierile au decurs foarte dificil. După cum raportează BBC, președintele francez Emmanuel Macron a bătut chiar cu pumnul pe masă și a ridicat glasul la ceilalți lideri ai UE.

Potrivit Bloomberg, „Grupul celor patru” și Finlanda au abandonat totuși poziția rigidă și au căzut de acord asupra sumei de 390 miliarde de euro. Macron le-a vorbit reporterilor despre „spiritul de compromis” care a apărut totuși după îndelungate negocieri.

Într-adevăr, din declarațiile făcute luni de liderii europeni este clar că pentru „spiritul de compromis” a fost nevoie să se plătească un preț.

Consimțind să susțină subvenționarea țărilor din Sudul Europei, „grupul celor patru” a insistat ca mărimea plăților din fond să aibă legătură cu modul în care țările UE respectă standardele diplomației europene.

Mai ales această condiție este fundamentală pentru Olanda. Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, și coaliția de guvernământ în frunte cu Partidul Popular pentru libertate și democrație, controlează 75 de locuri din cele 150 din Camera inferioară a legislativului olandez. Pentru aprobarea acordului cu UE este nevoie de susținerea majorității deputaților – deci și a forțelor de stânga (socialiștii, verzii, Partidul Muncii).

Însă pentru aceștia Polonia și Ungaria pun mari probleme. Conducerea acestor țări este criticată pentru abaterea de la normele democratice. Astfel, în ceea ce privește Polonia, unde președintele Andrzej Duda a fost reales recent șeful statului, există probleme legate de reforma judiciară, care sporește considerabil posibilitatea partidului de guvernământ „Lege și Justiție” de a influența sistemul judiciar.

Viktor Orbán este criticat de multă vreme pentru apucăturile autoritare

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, este criticat de multă vreme pentru apucăturile autoritare și xenofobie. În ceea ce privește Polonia și Ungaria există și probleme legate de respectarea drepturilor minorităților sexuale.

„Olandezul este vinovat. Nu știu de ce nu ne iubește”, le-a spus iritat Orbán jurnaliștilor, explicând motivul pentru care nu se poate ajunge la un compromis.

Cu toate acestea, înainte de începerea ședinței de luni liderii europeni sperau ca îndelungatul summit să se încheie mai repede. „Trebuie să se vorbească cu prudență de realizarea unei înțelegerii, dar aș spune că acesta este un optimism prudent”, a precizat prim-ministrul italian Giuseppe Conte.

Sursa:capital