Sesizarea Guvernului privind acordarea stimulentelor de risc pentru profesori, dezbătută de CCR pe 9 decembrie

 Sesizarea Guvernului privind acordarea stimulentelor de risc pentru profesori, dezbătută de CCR pe 9 decembrie

Curtea Constituţională discută pe 9 decembrie sesizarea Guvernului privind acordarea lunară a unui stimulent de risc pentru profesori pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă. De asemenea,

respingerea OUG de modificare a legii privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în economie urmează să fie dezbătută tot atunci.

Propunere legislativă pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ pe întreaga durată a stării de alertă şi urgenţă, ca urmare a riscului răspândirii coronavirusului COVID-19 a fost

iniţiată de parlamentarii PSD Marcel Ciolacu, Paul Stănescu, Robert Cazanciuc, Cosmin Radu Preda şi Alfred Simonis şi adoptat de Camera Deputaţilor, decizional, pe 13 octombrie.

„Începând cu anul şcolar/universitar 2020–2021, pe perioada stării de alertă/stării de urgenţă instituite ca urmare a situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, personalul

didactic, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, precum şi din unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, beneficiază de un stimulent de risc după cum urmează:

a) în cuantum de 2000 de lei lunar, pentru personalul didactic; b) în cuantum de 1500 de lei lunar, pentru personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic”, conform legii adoptate de Parlament.

Guvernul motivează în sesizare depusă marţi la CCR că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea legislaţiei care prevede că „nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului

Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar”.

„Conform procedurii legislative, (…) legea a fost promovată la data de 14.09.2020 şi adoptată la data de 13.10.2020 iar mandatul Guvernului expiră la data încheierii

mandatului actualului Parlament, respectiv 20 decembrie 2020. Pe cale de consecinţă actul normativ a fost adoptat în interiorul termenului de 180 de zile până la expirarea mandatului Guvernului, fiind încălcate

dispoziţiile art.17 alin.(1) din Legea nr.69/2010 cu consecinţa nerespectării art.1 alin.(5) din Constituţia României”, argumentează reprezentanţii Executivului.

De asemenea, Guvernul susţine că „procedura parlamentară urmată de legea pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate de

răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 observăm că, pe de o parte, conform art.111 alin.(1) din Constituţie, textele din lege care afectează prevederile bugetului de stat nu au fost însoţite de dovada solicitării informării Parlamentului de către Guvern, solicitare care ar fi trebuit să fie formulată de preşedintele

Senatului, şi nici de dovada că această informare a fost solicitată ulterior, pe parcursul derulării procedurii de la Camera Deputaţilor, iar pe de altă parte iniţiatorii propunerii legislative nu au solicitat

Guvernului fişa financiară prevăzută de dispoziţiile art.138 alin.(5) din Constituţie şi art.15 din Legea nr.500/2002″.

Executivul solicită CCR să constate neconstituţionalitatea legii în ansamblul ei pentru că, „din datele existente la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, impactul suplimentar asupra cheltuielilor de personal

ale bugetului general consolidat determinat de adoptarea acestei măsuri este de circa 713,1 milioane de lei lunar, respectiv de 1.707,5 milioane de lei în anul 2020″.

„Aşa fiind, în conformitate cu practica constantă a Curţii Constituţionale şi în raport de prevederile stabilite în prezenta lege, apreciem că în lipsa unei fişe financiare la momentul adoptării legii conform art.15 alin.

(3) din Legea nr.500/2002, şi în lipsa unui dialog real între Guvern şi Parlament nu se poate trage decât concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi efectiv, nefiind aşadar reală”, conform sursei citate.

Respingerea OUG de modificare a legii privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în economie, dezbătută de CCR pe 9 decembrie

Referitor la sesizarea făcută marţi la CCR privind legea de respingere a OUG privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică,

Executivul precizează că actul normativ trebuia adoptat cu majoritatea absolută a voturilor în fiecare Cameră a Parlamentului, conform Constituţiei.

Integral pe RomâniaTV.net