Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Crăciun. Astăzi, pâinea se aşează sub masă pentru noroc, iar copiii umblă cu Steaua

 Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Crăciun. Astăzi, pâinea se aşează sub masă pentru noroc, iar copiii umblă cu Steaua

Astăzi, 25 decembrie, sărbătorim Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, cea mai importantă şi cea mai iubită sărbătoare a românilor.

În prima zi de Crăciun, tradiţia spune că cei mici umblă cu Steaua și nu mai sunt lăsați să colinde.

Superstiţiile de Crăciun au fost lăsate moştenire odată cu Sărbătorile şi fac parte din acel izvor nesecat de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii al românilor.

Începând cu prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu Steaua, ei numindu-se colindători sau crai, pe cap având coroane de hârtie colorată.

Din păcate, anul acesta, din cauza pandemiei, n-au avut voie să se strângă mai mult de şase într-un grup şi trebuie să poarte mască

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Crăciun. Astăzi, pâinea se aşează sub masă pentru noroc, iar copiii umblă cu Steaua

Astăzi, 25 decembrie, sărbătorim Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, cea mai importantă şi cea mai iubită sărbătoare a românilor. În prima zi de Crăciun, tradiţia spune că cei mici umblă cu Steaua și nu mai sunt lăsați să colinde.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Crăciun. Astăzi, copiii umblă cu Steaua

shutterstock.com

  • În această zi pâinea se aşează sub masă pentru noroc, iar sub faţa de masă se pune pleava de grâu, pentru belşug.
  • Coşurile caselor se scutură, iar funinginea se pune la rădăcina viţei-de-vie şi a pomilor, pentru rod bogat.

Superstiţiile de Crăciun au fost lăsate moştenire odată cu Sărbătorile şi fac parte din acel izvor nesecat de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii al românilor.

Începând cu prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu Steaua, ei numindu-se colindători sau crai, pe cap având coroane de hârtie colorată.

Din păcate, anul acesta, din cauza pandemiei, n-au avut voie să se strângă mai mult de şase într-un grup şi trebuie să poarte mască.

Tot acum are loc şi Vicleimul sau Irozii, când tinerii pun în scenă naşterea lui Hristos.

„Vicliemul” sau „Irozii” este datină prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.

Nelipsit la Crăciun din casele noastre, bradul deţine de fapt în cultura populară românească funcţii funerare: este fie substitutului miresei sau mirelui,

în cazul morţii unui tânăr necăsătorit, fie dubletul vegetal al defunctului. Bradul împodobit mai este folosit la nunţi, şi precede venirea alaiului mirelui la casa miresei.

Integral pe observatornews.ro